Citat

Ghid de stabilire a obiectivelor in afaceri, cariera si viata



Obiectivele ar trebui sa sublinieze oportunitatile lumii exterioare, corelate insa cu posibilitatile reale ale companiei. Ram Charan, unul dintre cei mai renumiti consilieri pe probleme de business din lume (si-a oferit serviciile unor mari companii precum GE, Bank of America, DuPont, Home Depot, 3M si Verizon), ne prezinta cateva repere care trebuie luate in considerare in stabilirea tintelor.

Gandeste asupra CUM sa faci!

Afirmatia “Ne-am propus cresterea afacerilor” nu este suficienta, in timp ce “Vom creste mai repede decat competitorii nostri”, este deja mai bine, dar inca vag.

Este nevoie de lucruri mai concrete: “Vom creste in urmatorii cinci ani de doua ori mai repede decat PIB-ul. O treime din aceasta crestere va fi alimentata de lansarea de noi produse, rezultatul unei mariri procentuale cu 25% a investitiilor in cercetare si dezvoltare.”

Stabileste-ti obiectivele intr-un mod foarte clar, dar totodata intelege cum vor fi realizate. Mai precis, incearca sa afli care ar putea fi efectele acestora si implicatiile asupra propriului business.

Implica-i si pe ceilalti! 

Trebuie oferita angajatilor implicati in realizarea obiectivelor sansa de a isi expune punctul de vedere in legatura cu target-urile stabilite. Veti sti astfel ca nu ati omis nimic important si va puteti da seama de cat de realistice sunt obiectivele.

Unii refuza sa isi exprime opiniile pentru ca nu vor sa fie trasi la raspundere, iar altii deoarece sunt convinsi ca atingerea obiectivelor in cauza vor dauna afacerii. Totusi, angajatii/colaboratorii/membrii familiei vor fi mult mai implicati in ceea ce priveste rezultatele companiei/organizatiei/familiei daca au contribuit cu ceva la stabilirea tintelor/target-urilor.

Ia in considerare interactiunea dintre obiective! 

Urmarirea unui singur tel – indiferent care ar fi acesta: cresterea profitului, a veniturilor, a cotei de piata sau a valorii actiunilor – va duce, in mod cert, la distorsionarea afacerii, pentru ca va canaliza toate eforturile. Solutia o reprezinta stabilirea unui complex de obiective, a caror interactiune va trebui insa bine analizata.

Nu exista nicio companie/afacere care sa maximizeze totul dintr-o data. Asigurati-va inainte de stabilirea setului de obiective ca acestea pot fi indeplinite simultan, ca se completeaza reciproc.

Tine cont de context !

Obiectivele trebuie stabilite in corelatie cu oportunitatile existente in interiorul sau in afara organizatiei sau departamentului, fie ca e vorba de aparitia unui nou segment de consumatori sau de posibilitatea retehnologizarii lantului de aprovizionare.

Trebuie sa ganditi la nivel global, sa priviti mereu inainte, niciodata inapoi si sa fiti intotdeauna gata sa reactionati la schimbarile mediului de afaceri, si mai ales la strategiile concurentei.

Tine cont ca lucrurile se schimba!

Un lider care schimba obiectivele pentru ca nu este hotarat creeaza confuzie si isi pierde credibilitatea. Aceasta nu inseamna ca odata stabilite niste teluri, acestea nu mai necesita ajustari, indiferent de conjuctura.

Obiective care au fost bine intemeiate pot deveni eronate la un moment dat, datorita schimabrilor survenite in mediul economic, legislativ, politic sau social. De aceea, un lider trebuie sa dea dovada de multa flexibilitate si sa fie capabil sa se adapteze la modificarile pietei.

Citat

Cele mai bune sfaturi


Liderii de succes au reuşit, de cele mai multe ori, prin forţe proprii. Un lucru au în comun însă, au primit şi respectat sfaturile primite de la mentorii şi prietenii lor.

Lideri precum Bill Gates, Richard Branson sau Warren Buffett au fost îndrumaţi în carieră de şefi, colegi ori rude. Iată câteva din cele mai bune sfaturi primite de marii afacerişti ai lumii, conform Business Insider.

Richard Branson, fondatorul şi preşedintele Virgin Group

Cel mai important sfat pe care l-a primit Branson a venit din partea mamei sale. „Mama m-a învăţat să nu regret lucrurile din trecut, ci să privesc înainte. Timpul pierdut gândindu-te la eşecuri poate fi folosit pentru un nou proiect. Mă distrez ocupându-mă de toate afacerile Virgin Group – un eşec nu e o experienţă proastă, ci o nouă oportunitate de a învăţa”.

Warren Buffett, preşedinte şi CEO al Berkshire Hathaway

Un director al companiei sale i-a dat un sfat despre cumpătare. „Ţine minte Warren, poţi să înjuri pe cineva şi a doua zi – nu renunţi la acest drept. Aşa că ţine-ţi gura închisă şi vezi daca simţi la fel şi mâine”, i-a spus Thomas Murphy.

Larry Page, co-fondator Google

„Când eram la Standford, aveam o grămadă de idei diferite despre ce vreau să fac în viaţă, iar ultima dintre ele era sa studiez structura Internetului. Consilierul meu, Terry Winograd, a sugerat că ultima idee e cea mai bună. Aşa că e meritul său”, povesteşte Page.

Bill Gates preşedinte Microsoft

Cel mai bun sfat primit de Gates a venit de la Warren Buffet. „Warren m-a învăţat multe lucruri, dar el m-a făcut să mă gândesc, încă de la început, că la un moment dat voi avea ocazia şi responsabilitatea să dau din bogăţia mea şi altora. Cu decenii înainte ca fundaţia (n.r. fundaţia familiei Gates) să fie infiinţată, eu citeam despre filantropii trecutului, ce au făcut şi ce efecte au avut acţiunile lor”.

Richard Parsons, fost preşedinte Citigroup

Fostul CEO al Time Warner, Steve Ross, i-a dat un sfat preţios lui Parsons. „Ţine minte, e o afacere mică si o viaţă lungă. O să îi revezi pe aceşti oameni”.

Howard Schultz, CEO al Starbucks

Cel mai bun sfat primit de Schultz a venit de la Jim Sinegal, fondatorul Costco, într-un moment în care compania nu mergea bine.

„L-am chemat să vadă planul nostru, iar el mi-a spus „Ştii, nu vreau să fiu nepoliticos, dar acesta e lucrul pe care nu trebuie să îl faci”. Şi a avut dreptate”, povesteşte Schultz. „Sfatul său a fost că ne-ar costa mai mult să încercăm să ne recâştigăm foştii clienţi fideli după recesiune, decât să încercăm să găsim clienţi noi, aşa că am schimbat tactica”.

Eric Schmidt, preşedinte executiv Google

„Găseşte un mod să spui ‘da’. Spune ‘da’ unei vizite în altă ţară, spune ‘da’ unor noi prieteni, spune ‘da’ lucrurilor noi. Cu ‘da’ obţii primul job, şi următorul, şi soţul sau soţia, şi chiar şi copiii,” povesteşte Schmidt despre cel mai bun sfat primit.

Citat

Aşteptăm ca succesul să ne surâdă?


Fiecare dintre noi visează să aibă succes în profesia lui, să îşi atingă obiectivele profesionale şi să aibă cariera la care a visat. Cu toate că muncim din greu, nu întotdeauna avem succes sau satisfactie profesională. Uneori ne explicăm realizările cuiva spunându-ne: „e omul cuiva” sau „a avut noroc”. Este suficient să aşteptăm ca succesul să ne surâdă? Este suficient să ne facem munca bine, pentru a evolua în cariera noastră? Uităm foarte des că oamenii de succes au muncit din greu ca să ajungă acolo unde sunt în momentul de faţă. De obicei nu vedem eforturile lor, vedem numai rezultatul final şi ne dorim ceea ce ei au acum.

Care sunt trăsăturile oamenilor de succes? În primul rand ei au energie şi cred în succes. Sunt încrezători, curajosi, optimisti. Se comportă ca şi cum norocul ar fi mereu de partea lor. Dar în loc să tindem să ne dezvoltăm calităţile şi să ne schimbăm comportamentul astfel încât să devenim oameni de succes, în majoritatea cazurilor presupunem că succesul în carieră al oamenilor de lângă noi se datorează unor factori externi.

1. Credeţi în succesul propriu. Încrederea în sine este esenţială, dar deseori este un element neglijat.Trebuie să credeţi că succesul este la o aruncătură de băţ. Dacă dvs. nu credeţi în acest lucru, este puţin probabil ca altcineva să creadă. Luaţi o foaie de hartie şi schiţaţi cum arată cariera ideală pentru dvs. Puneti la punct un plan care să fie în faţa dvs. în fiecare zi, aşezat la vedere. Cum arată cariera la care visaţi? Vă inspiră? Inspiraţia înseamnă motivaţie, iar de acolo vine încrederea în sine şi în propriul succes.

2. Analizaţi-vă aspiraţiile şi motivatiile. Descoperiţi paşii pe care trebuie să îi faceţi pentru a da viaţă planului de pe hartie.  Aşa veţi începe să acţionaţi. De exemplu, dacă doriţi să munciţi într-un alt domeniu, gândiţi-vă: Ce trebuie să faceţi? Aveţi nevoie de alte studii suplimentare? Vă puteţi permite cheltuielile datorate studiilor? Dacă faceţi această investiţie, veţi câştiga suficienţi bani pentru a vă recupera cheltuielile?

3. Àngajaţi-vă în succesul Dvs. Oamenii de succes spun „eu voi face” în loc de „voi încerca să fac” sau „poate într-o zi…”  Angajarea în propriul succes are un impact foarte puternic asupra capacităţii decizionale şi a încrederii în sine. Înainte de toate, hotărârea de a avea suces este luată şi nu există cale de întoarcere. Al doilea avantaj al acestei angajări este că priviţi în direcţia care vă va schimba perspectivele şi vă va da un scop. Angajarea în propriul succes vă oferă ceva mai mult: motivaţia de a lucra în fiecare zi pentru atingerea obiectvului în care credeti.

4. Planificaţi. Trasaţi-vă drumul către succes. Folosiţi informaţiile pe care le-aţi adunat. Descompuneti planul în paşi mici şi faceţi un calendar pentru a uşura îndeplinirea lui. Stabiliţi-vă priorităţile şi spuneţi „da” numai ofertelor care vă vor conduce către succes. Dacă vă abateţi din drum,  folosiţi planul şi calendarul pentru a vă întoarce din nou către ţinta dvs.

5. Mergeţi înainte, indiferent de ce se întâmplă. Cu siguranţă vor exista zile în care nu veţi avea starea necesară să munciţi şi veţi putea considera că eforturile depuse sunt inutile. Este normal să vă simţiţi aşa. Drumul către o carieră de succes este presărat cu suişuri şi coborâşuri. Nu uitaţi că succesul vine la cei care cred în el. Nu este nimic rău în a avea indoieli. Acţionaţi chiar în ciuda acestora. Faceţi paşi mici în fiecare zi, indiferent de ce se întâmplă. Nici un motiv nu este aşa de serios pentru a nu avea cariera la care aţi visat.

Aspecte ale vietii personale care iti influenteaza cariera


Oricat de workaholica te vor sefii, este foarte important sa ai o viata personala, chiar si profesional vorbind.

Iata cinci aspecte ale vietii personale aparent insignifiante, care pot influenta felul in care esti vazuta la serviciu.

Hobbyurile pe care le treci in CV si activitatile din timpul liber

Surprinzator sau nu, multi sefi pun accentul pe hobbyurile si activitatile pe care le au in timpul liber subordonatii lor. Ii ajuta sa isi formeze o imagine mai clara despre tine ca om, despre calitatile si aptitudinile tale, despre ceea ce iti place sa faci si felul in care fuzionezi cu ceilalti membrii ai echipei.
Ana P. (33), manager de resurse umane, observa ca putini candidati sunt constienti de cat de important este sa aiba un hobby, de motivul pentru care angajatorii pun accentul pe ceea ce le place sa faca in tmpul liber. “Neavand nicio pasiune concreta, multi imi spun ca le place sa citeasca. Cand ii intreb insa care este ultima carte citita si de ce le-a placut, au ezitari. As vrea sa aud ca le place sa faca ceva, concret, orice. Am intervievat la un moment dat un domn care mi-a marturisit sincer, ca ii place cel mai mult sa mestereasca, sa repare lucruri prin casa. Am apreciat acest lucru. Inseamna ca are rabdare, ca este organizat, saritor, ca pune suflet in ceea ce face. Ca este descurcaret si intreprinzator”. Apreciate sunt si activitatile sportive, mai ales cele de echipa, precum tenisul, golful, fotbalul. Cat despre jocurile pe calculator, filme ori concerte, depinde de job. In general sunt de preferat activitatile mai… constructive. Dar depinde de jobul si pozitia pe care o ocupi sau pentru care aplici. La fel si shoppingul, care nu va fi un semn de neseriozitate daca visezi la un post de fashion advisor, fashion editor sau consilier de imagine.

Obiceiurile alimentare din pauza de masa

Lupta cea mare se da intre pachetelul de acasa si masa in oras. Primul e ieftin, frugal si sanatos. Daca sediul firmei in care lucrezi este dotat cu o bucatarie utilata, il poti incalzi si servi alaturi de colegi, nu singur, la birou, cu ochii in calculator. Varianta a doua aduce insa mai mult capital de imagine: iesi cu colegii, iti aerisesti creierii, socializezi si mananci ceva mai deosebit.
In conditiile astea, este bietul suvertas de acasa vazut ca un semn de zgarcenie? Discutabil, atata timp cat este prezentat frumos, este clar mai nutritiv decat un fast-food si nu iti muta nasul din loc. Miruna I. (22), secretara in cadrul unei companii de asigurari, prefera sa-si pregateasca mancarea de acasa. “Mananc foarte sanatos, in mare parte cruditati si nu mi se pare deloc avantajos sa dau doua bonuri de masa pe o salata de la restaurantul de jos”. Multi colegi o invidiaza pentru aceasta decizie, afirmand ca ar proceda la fel daca ar reusi sa se trezeasca cu o jumatate de ora mai devreme si si-ar pregati masa de pranz. Obiceiurile almentare sanatoase denota educatie si o buna organizare.

Masina pe care o conduci

Daca ai mai mult de una, nu o lua pe cea mai scumpa la intalnirile de afaceri. Eugenia S. (39) patron al unei mici agentii imobiliare, recurge de cativa ani la aceasta tactica, care, dupa parerea ei si a mai multor colegi de bransa, este una de bun augur. “In urma cu 2 ani, eu si sotul meu ne-am cumparat o a doua msina, un SUV de pret mediu, care, de cand au crescut cei mici, ne prinde foarte bine in weekend-uri, la iesirile in familie. Masina de afaceri, cu care ma deplasez la intalniri, a ramas insa ‘cea veche’, un Renault Clio cu care ma si strecor usor prin oras, si care nici nu bate la ochi. Cu preturie ridicate din imobiliare, e greu sa castigi increderea clientilor. O masina mica, decenta, te ajuta sa-ti pastrezi imaginea de individ corect, care nu se lacomeste la bani. Chiar daca SUV-ul nostru este unul ieftin”. Morala: masina cu care te afisezi la intalnirile de afaceri trebuie sa fie inainte de toate curata, atat in interior, cat si in exterior. Cat despre marca, daca ai mai multe in garaj, alege-o pe cea mai populara si modelul cel mai ieftin. Denota corectitudine si loialitate.

Scoala la care merg copiii tai

Nu conteaza locatia si banii pe care ii investesti in ea, ci performantele inregistrate in cat mai multe domenii de catre copilul tau. Monica P. (44) este mama a trei copii, o fetita de 11 ani si doi baieti de 14 si respectiv 7 ani. Face parte din echipa de marketing a unui important grup de presa. Cei trei copii invata la una dintre scolile de stata bine cotate din capitala, si, chiar daca nu au numai 10 pe linie, sunt elevi buni. “Contrar a ceea ce zic colegii mei, am ales aceasta scoala din cu totul alte motive decat prestigiul si numarul mare al copiilor de vedete care o frecventeaza. Pana ca sediul nostru sa se mute, scoala era la doi pasi de serviciu iar acesta a fost unul dintre criterii. Imi era la indemana sa trag o fuga sa-i vad ce mai fac, daca au intrat la ore si sa schimb doua vorbe cu invatatoarea, respectiv diriginta, in pauza de masa. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt genul de mama care sa-si cocoloseasca copiii, dar ideea de a le fi in preajma mi-a convenit. Au fost zile in care si-au uitat acasa pachetelul si nu au avut bani. In alt an a fost scandalul acela groaznic, dat pe toate posturile TV. Un alt criteriu de selectie a fost insa studiul limbii franceze, pe care am insistat ca ei sa il faca azi cu atat mai mult cu cat toata lumea vorbeste engleza, iar aceasta scoala are predare in sistem intensiv si bilingv”. In privinta scolilor alese de parinti si a influentei pe care o reflecta acestea, lucrurile stau relativ simplu: o scoala buna este o scoala buna, iar acest lucru se poate vedea dupa media de admitere dar si cea de absolvire. Conteaza mai putin daca copilul tau invata la o scoala particulara. Un angajator circumspect ar pune insa accentul pe lucrurile pe care copilul tau le invata la scoala. Asadar, vorbim nu doar despre activitatile scolare, cat despre cele extrascolare. Potrivit programelor extracuriculare puse la dispozitie de scolile particulare, cele mai cautate discipline sunt informatica, limba engleza cu profesori vorbitori native iar cand vine vorba de sporturi, inotul.

Pozele din vacanta

In SUA, peste 80% dintre angajatori vizualizeaza paginile de Hi5, Facebook sau Myspace ale posibililor angajati. Acest lucru a inceput sa se practice, incet-incet, si la noi. Multi candidati o vad insa ca pe o masura invaziva, prea drastica – “la urma urmei, exista o delimitare intre viata personala si cea profesionala”, se justifica Alina (24), junior account intr-o agentie de publicitate – dar specialistii in resurse umane o vad ca pe o masura preventiva foarte eficienta, care poate face diferenta intre doi candidati cu sanse apropiate: “este important ca pe aceste site-uri sa nu existe fotografii sau informatii compromitatoare. Tinem la imaginea companiei noastre iar aceasat se reflecta prin calitatea oamenilor care lucreaza pentru noi”, explica Doina T. (47) , manager de resurse umane intr-o companie multinationala. Lucru valabil si in cazul pozelor din vacanta pe care le arati colegilor. Exista cateva reguli de bun simt: fara tinute sau posturi indecente (gesturi obscene sau exagrat de dragastoase, costume de baie prea “decupate” sau tanga), fara cadre “destrabalate” (cu paharul in mana, strambandu-te, fumand cine stie ce). Nu a zis nimeni sa te cenzurezi si sa nu faci astfel de poze, ci doar sa faci o selectie atenta inainte de a le posta online si a te mandri cu ele la birou.

(articol preluat de pe http://www.feminis.ro)

Munca tampeste – zice Emil Cioran despre MUNCA


Emil Cioran despre MUNCA

(articol primit prin e-mail, dedicat fratelui meu)

Oamenii muncesc in general prea mult pentru a mai putea fi ei insisi. Munca este un blestem.

Iar omul a facut din acest blestem o voluptate. A munci din toate fortele numai pentru munca, a gasi o bucurie intr-un efort care nu duce decit la realizari irelevante, a concepe ca te poti realiza numai printr-o munca obiectiva si neincetata, iata ceea ce este revoltator si ininteligibil.

Munca sustinuta si neincetata tampeste, trivializeaza si impersonalizeaza.

Ea deplaseaza centrul de preocupare si interes din zona subiectiva intr-o zona obiectiva a lucrurilor, intr- un plan fad de obiectivitate. Omul nu se mai ntereseaza atunci de destinul sau personal, de educatia lui launtrica, de intensitatea unor fosforescente interne si de realizarea unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevarata, care ar fi o activitate de continua transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de iesire din centrul fiintei.. Este caracteristic ca in lumea moderna munca indica o activitate exclusiv exterioara.

De aceea, prin ea omul nu se realizeaza, ci realizeaza…

Faptul ca fiecare om trebuie sa aiba o cariera, sa intre intr-o forma de viata care aproape niciodata nu-i convine, este expresia acestei tendinte de imbecilizare prin munca.

Sa muncesti pentru ca sa traiesti, iata o fatalitate care la om e mai dureroasa decit la animal. Caci la acesta activitatea este atat de organica, incat el n-o separa de existenta sa proprie, pe cind omul isi da seama de plusul considerabil pe care-l adauga fiintei sale complexul de forme al muncii. In frenezia muncii, la om se manifesta una din tendintele lui de a iubi raul, cind acesta este fatal si frecvent. Si in munca omul a uitat de el insusi.

Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simpla si dulce,ci la o exteriorizare vecina cu imbecilitatea.

Prin munca a devenit din subiect obiect, adica un animal, cu defectul de a fi mai putin salbatic.

In loc ca omul sa tinda la o prezenta stralucitoare in lume, la o existenta solara si sclipitoare, in loc sa traiasca pentru el insusi – nu in sens de egoism, ci de crestere interioara – a ajuns un rob pacatos si impotent al realitatii din afara.

Ideea din spatele citatului este ca munca in exces diminueaza personalitatea umana, cu cat muncesti mai mult, cu atat te transformi mai mult intr-un automat, robot. Ti se diminueaza sau chiar dispare timpul sa-ti pui intrebari, sa gandesti, timpul destinat contemplatiei, artei, amicilor, persoanei iubite, adica exact ceea ce ne defineste ca oameni.

Viata ti se petrece intr-o rutina obositoare (de la a da cu sapa, pana la a aduna cifrele intr-un cabinet de contabil si chiar pana la a preda aceeasi materie, ani de-a randul, elevilor de aceeasi varsta), pe care cand o termini, nu mai poti face altceva decat sa dormi, pt a o putea lua de la cap a doua zi..

Munca in exces dezumanizeaza si de aceea e imperativ sa vedem munca cel mult ca pe un rau necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de cate ori avem ocazia, daca vrem sa ne pastram integritatea fizica si sanatatea mintala.

In consecinta, repet ca cei care umbla dupa placeri scumpe, chiar daca au, uneori, un mic plus de satisfactie dintr-o mancare luata la un restaurant de lux, fata de cea luata la cantina, sunt per total in pierdere, daca au facut nesabuinta sa munceasca pentru a avea banii pentru respectiva distractie.

Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri


HG nr. 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108, din 10 februarie 2011.


In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. — Se aproba Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Bucuresti, 2 februarie 2011.
Nr. 96.

Anexa – Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. — Prezentele norme metodologice reglementeaza modul de acordare a facilitatilor pentru microintreprinderile nouinfiintate si conduse de intreprinzatori tineri, care intentioneaza sa desfasoare pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata care indeplineste conditiile prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, denumita in continuare microintreprindere „S.R.L. — D.”, in cadrul Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, denumit in continuare programul.
Art. 2. — Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, denumit in continuare M.E.C.M.A., prin Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, denumita in continuare Agentia, si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in parteneriat cu Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii — S.A. — I.F.N., denumit in continuare F.N.G.C.I.M.M., cu Oficiul National al Registrului Comertului, denumit in continuare O.N.R.C., si institutia de credit partenera, vor implementa prezentele norme metodologice pe baza de protocol de colaborare.
Art. 3. — Obiectivul programului il constituie stimularea infiintarii de noi microintreprinderi, cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor, in scopul implicarii acestora in structuri economice private. Programul urmareste:
a) dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor bazate pe cunoasterea si gestionarea optima a resurselor, in vederea adaptarii rapide la rigorile determinate de globalizarea pietelor si de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana;
b) sprijinirea demararii si dezvoltarii firmelor nou-infiintate — start-up-uri, prin facilitarea accesului acestora la finantare;
c) stimularea infiintarii de noi microintreprinderi, prin cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare;
d) facilitarea accesului tinerilor la sursele de finantare.
Art. 4. — Finantarea in perioada 2010—2012 a programului pentru acordarea, prin Agentie, de alocatii financiare nerambursabile, denumite in continuare A.F.N., pentru cel putin 1.100 de microintreprinderi „S.R.L. — D.” se asigura din bugetul aprobat anual M.E.C.M.A.

CAPITOLUL II
Etapele implementarii programului

Art. 5. — Inregistrarea microintreprinderii „S.R.L. — D.” in registrul comertului se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) intreprinzatorul debutant are obligatia sa ataseze in sustinerea cererii de inregistrare a microintreprinderii „S.R.L. — D.” in registrul comertului documentele prevazute in Ordinul ministrului justitiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, precum si declaratia pe propria raspundere potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011;
b) dupa inmatricularea in registrul comertului a microintreprinderii „S.R.L. — D.”, respectiv dupa inregistrarea in registrul comertului a oricaror modificari, O.N.R.C. va transmite Agentiei, pe cale electronica, datele aferente acestor inregistrari, conform protocolului incheiat in acest sens;
c) operatiunile de inmatriculare conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 cu ocazia constituirii microintreprinderii sunt scutite de plata taxelor catre O.N.R.C.;
d) Agentia transmite institutiilor responsabile de implementarea programului, pe baza protocolului de colaborare, datele aferente inregistrarilor, precum si modificarile generate de situatiile financiare semestriale si anuale pe perioada functionarii microintreprinderii „S.R.L. — D.”.
Art. 6. — In termen de 10 zile lucratoare de la infiintare, microintreprinderea „S.R.L. — D.” trebuie sa notifice prin posta electronica oficiul teritorial pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie, denumit in continuare O.T.I.M.M.C., al Agentiei in a carui raza teritoriala isi are sediul, in vederea luarii in evidenta.
Art. 7. — Inregistrarea pentru obtinerea A.F.N. se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) pentru a beneficia de alocatia financiara nerambursabila acordata prin Agentie, microintreprinderea „S.R.L. — D.” trebuie sa se inregistreze in aplicatia online disponibila pe site-ul http://www.aippimm.ro;
b) data la care este activa inregistrarea online se comunica pe site-ul Agentiei cu 5 zile inainte de data inceperii procesului de inregistrare propriu-zis;
c) inscrierea online se desfasoara in sesiune continua, pana la epuizarea bugetului alocat programului;
d) fiecare microintreprindere „S.R.L. — D.” trebuie sa completeze online planul de afaceri, al carui model este
disponibil pe site-ul Agentiei: http://www.aippimm.ro;
e) aplicatia software va genera automat solicitantului un mesaj de confirmare a efectuarii inregistrarii planului de afaceri, punctajul obtinut, precum si numarul de inregistrare;
f) planul de afaceri corect si integral completat va putea fi transmis si inregistrat online o singura data in cadrul aplicatiei, programul electronic de inregistrare online a planului de afaceri nepermitand inscrierea de doua ori a aceleiasi microintreprinderi „S.R.L. — D.”.
Art. 8. — Evaluarea planului de afaceri se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) evaluarea planului de afaceri se face online de catre aplicatia software, care genereaza un punctaj pe baza criteriilor prevazute in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice. Punctajul minim acceptat este de 60 de puncte;
b) verificarea veridicitatii si coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri, inclusiv a legaturii activelor achizitionate cu activitatile codului CAEN pe care se acceseaza programul, se realizeaza de catre Agentie. Avizarea verificarilor si obtinerea unui punctaj minim acceptat conduc la aprobarea de principiu a finantarii planului de afaceri de catre Agentie;
c) la institutia de credit vor fi transmise spre finantare, in limita bugetului anual, planurile de afaceri care obtin cel putin punctajul minim si care au fost avizate de Agentie in urma verificarilor efectuate conform lit. b). Transmiterea planurilor de afaceri la institutia de credit se va face continuu, pana la epuizarea bugetului programului;
d) planurile de afaceri care solicita credit bancar se finanteaza de institutia de credit partenera conform criteriilor prevazute in normele de creditare ale acesteia si in normele de garantare ale F.N.G.C.I.M.M.;
e) echipamentele si utilajele achizitionate in cadrul programului trebuie sa fie noi si pentru acestea nu se aplica amortizarea accelerata prevazuta de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 9. — Contractarea si finantarea se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) microintreprinderea „S.R.L. — D.” care solicita credit bancar va semna cu institutia de credit partenera contractul de creditare si pentru acordarea de A.F.N. in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii hotararii de aprobare a creditului;
b) microintreprinderea „S.R.L. — D.” care nu solicita credit bancar va semna la sediul O.T.I.M.M.C. in a carui raza teritoriala isi are sediul social contractul de finantare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii prin posta electronica a notificarii privind acordul de principiu pentru finantare;
c) microintreprinderea „S.R.L. — D.” va deschide conturi curente la institutia de credit partenera pentru derularea operatiunilor de incasari si plati, inclusiv utilizarea sumelor aferente A.F.N., creditului bancar sau aportului propriu, dupa caz;
d) finantarea planurilor de afaceri se va face conform conventiei de colaborare incheiate de Agentie cu institutia de credit partenera;
e) aportul propriu in numerar al beneficiarului, acolo unde este cazul, va fi varsat in contul curent deschis la institutia de credit partenera, urmand ca pentru fiecare cheltuiala eligibila efectuata sa se utilizeze in mod proportional, dupa caz, cele doua componente de finantare (credit bancar minimum 50% si A.F.N. maximum 50% sau A.F.N. maximum 50% si aport propriu minimum 50%);
f) beneficiarii A.F.N. si/sau ai creditului bancar alocat conform art. 5 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 trebuie sa depuna la Agentie, in termen de 10 zile lucratoare, dovada angajarii cu contract de munca pe durata nedeterminata a cel putin 2 salariati;
g) cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise inaintea incheierii contractului de credit bancar si pentru acordarea de A.F.N. cu institutia de credit partenera sau a contractului de finantare cu Agentia, nu sunt eligibile.

CAPITOLUL III
Prevederi referitoare la raportarea si monitorizarea ajutoarelor

Art. 10. — Prezentele norme metodologice instituie o schema transparenta de ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis in cadrul programului se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevazute de Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din tratat ajutoarelor de minimis.
Art. 11. — Schema prevazuta la art. 10 nu intra sub incidenta obligatiei de notificare catre Comisia Europeana, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006. Schema se aplica pe intreg teritoriul Romaniei.
Art. 12. — Raportarea si monitorizarea ajutoarelor acordate in baza schemei prevazute la art. 10 se face in conformitate cu legislatia europeana si cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007.
Art. 13. — Furnizorul de ajutor de stat, respectiv Agentia, pastreaza evidenta detaliata a ajutoarelor acordate in baza schemei prevazute la art. 10 pe o durata de 10 ani de la data la care ultima alocare specifica a fost acordata in baza acestei scheme. Aceasta evidenta trebuie sa contina toate informatiile necesare pentru a demonstra respectarea conditiilor impuse de legislatia europeana in domeniul ajutorului de stat.
Art. 14. — Agentia are obligatia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate aflate in derulare si de a dispune masurile care se impun in cazul incalcarii conditiilor impuse prin prezentele norme metodologice sau prin legislatia nationala ori europeana aplicabila la momentul respectiv.
Art. 15. — Agentia are obligatia de a transmite Consiliului Concurentei, in formatul si in termenul prevazut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 175/2007, toate datele si informatiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel national.
Art. 16. — In cazul in care exista indoieli serioase cu privire la datele transmise de catre Agentie, Consiliul Concurentei poate sa solicite date si informatii suplimentare si, dupa caz, sa ii solicite acesteia sa faca verificari la fata locului.
Art. 17. — Agentia informeaza in scris, prin intermediul notificarii de acord de principiu pentru finantare, operatorii economici beneficiari cu privire la pragul maxim al ajutorului si la caracterul de minimis al acestuia, in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.998/2006.
Art. 18. — Agentia acorda un ajutor de minimis dupa ce verifica pe baza declaratiei pe propria raspundere a operatorului economic ca este respectata regula cumulului, precum si faptul ca suma totala a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal in curs, fie din surse ale statului sau ale autoritatilor locale, fie din surse europene, nu depaseste pragul echivalent in lei al sumei de 200.000 euro.
Art. 19. — Operatorii economici beneficiari de ajutor in cadrul programului vor tine o evidenta specifica a ajutoarelor primite conform schemei prevazute la art. 10, altor scheme de minimis si altor ajutoare de stat. Acestia sunt obligati sa arhiveze evidenta specifica si sa o pastreze pentru o perioada de 10 ani.
Art. 20. — Monitorizarea si controlul beneficiarilor programului se va face de catre O.T.I.M.M.C. pe baza procedurii de monitorizare si control al programului.
Art. 21. — Reprezentantii institutiilor prevazute la art. 2 au dreptul sa verifice la sediul microintreprinderii „S.R.L. — D.” veridicitatea si conformitatea declaratiilor, activitatilor si cheltuielilor facute in cadrul programului.
Art. 22. — Verificarea la fata locului vizeaza stadiul de realizare a investitiei, realitatea, legalitatea si regularitatea operatiunilor economico-financiare. In cazul in care, in urma controalelor efectuate sau la sesizarea organelor de control abilitate ale statului, se constata ca beneficiarii au facut declaratii incomplete si/sau neconforme cu realitatea pentru a obtine A.F.N. sau au schimbat destinatia acestora ori se constata ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute in contract, se recupereaza total sau partial ajutorul de minimis acordat.
Art. 23. — Recuperarea ajutorului de stat se realizeaza conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.
Art. 24. — Beneficiarii A.F.N. au obligatia de a raporta efectele participarii la program catre O.T.I.M.M.C. pentru o perioada de 3 ani, incepand cu anul urmator acordarii A.F.N.

Tinerii vor primi credite nerambursabile de pana la 10.000 euro


Facilitatile pentru firmele starter, adoptate de Guvern.

Autor Anca Dumitrescu

Ordonanta pentru sprijinirea tinerilor care isi deschid o afacere a fost adoptata in cadrul sedintei de miercuri a Guvernului.

„Guvernul va sprijini infiintarea a cel putin 1100 de firme de catre tineri intreprinzatori”, a anuntat primul-ministru Emil Boc, precizand ca sprijinirea mediului de afaceri si a intreprinzatorilor reprezinta o prioritate pentru Executiv.

Seful Executivului a declarat ca Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM acorda alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50% din valoarea proiectului de investitii, dar nu mai mult de 10.000 euro.

Se acorda garantii de stat pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, dar nu mai mult de 80.000 euro, prin intermediul Fondului de Garantare. „Nu inseamna ca intreprinzatorul va primi bani cash cu care poate face ce vrea. Banii vor fi alocati intr-un cont din care pot fi platite cheltuieli eligibile, pe baza de factura”, a mentionat premierul.

O alta facilitate de sprijinire a tanarului intreprinzator adoptata prin actul normativ de astazi este cea potrivit careia cheltuielile de asigurari sociale datorate de angajatori sunt scutite pentru veniturile a cel mult 4 salariati – dar nu mai mult de echivalentul salariului mediu brut pe economie din anul anterior pentru fiecare salariat.

Facilitatile se aplica pentru tinerii debutanti in afaceri, de pana la 35 de ani, care nu au mai detinut calitatea de actionar sau asociat in vreo firma si au un plan bun de afaceri cu care sa obtina un punctaj cat mai mare la aplicatia online.

„Microintreprinderea poate fi infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 intreprinzatori debutanti asociati. Microintreprinderea trebuie sa aiba in obiectul de activitate cel mult 5 grupe de activitati CAEN, cu exceptia urmatoarelor activitati: intermedieri financiare si asigurari; tranzactii imobiliare, activitati de jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, plante si substante aflate sub control national, precum si activitatile excluse de normele europene cu privire la ajutorul de stat”, a mai declarat premierul Emil Boc.

De asemenea, tanarul intreprinzator trebuie sa angajeze cel putin 2 salariati la momentul obtinerii facilitatilor de finantare si sa reinvesteasca cel putin 50% din profitul realizat in anul precedent, a afirmat primul-ministru.

Premierul a anuntat ca facilitatile nu se mai acorda din momentul in care cifra de afaceri pentru anul in curs depaseste echivalentul in lei a 500.000 euro.

(Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro)