Bucura-te de viata, Femeie Frumoasa!!!!!!!!!


Bucura-te de viata, Femeie Frumoasa!!!!!!!!!

Daca mi-as putea trai din nou viata,
M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi….

As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se topeasca in camara.. As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult..
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua trebuie curatata.

As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu..

Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.
As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata.
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat…l-as trai…
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte…

Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va intereseze cine ce face…
In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc
Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat…
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile."

Cum ne privim pe noi insine la diferite varste?

Fetita de 3 ani : Se priveste si se vede regina ..
Fetita de 8 ani : Se priveste si se vede Cenusareasa.
Adolescenta de 15 ani : Se priveste si vede Sora cea Urita (Mama, nu pot
merge la scoala aratind in halul asta!!)
Tanara de 20 de ani : Se priveste si se vede"prea grasa/ prea slaba, prea inalta/ prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide sa iasa oricum.
Femeia de 30 de ani: : Se priveste si vede"prea grasa / prea slaba, prea inalta / prea scunda, prea cu parul lins / prea creata"- dar decide ca nu are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum.
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si iese oricum.
La 50 de ani : Se priveste si vede "Sunt eu" si merge oriunde isi doreste.
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.

La 70 de ani : Se priveste si vede intelepciune, rasete si abilitate, iese si se bucura de viata..
La 80 de ani : Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se bucure de lume.

Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai devreme palaria violet!

"Chiar daca esti pe drumul bun, vei fi calcat daca stai pur si simplu in mijlocul drumului".

10 motive sa ramai singur/a


Citeste cele 10 lucruri care te fac un/o norocos/oasa ca esti singur/a si e bine sa ramai asa…

1. Cariera ta infloreste
Atunci cand esti singur/a nu-ti mai faci griji ca nu vei putea sta foarte mult peste program sau ca nu vei putea merge cu seful intr-un club noaptea.
Partenerul de acasa cere sa petreci cat mai mult timp cu el/ea, ceea ce este foarte normal, dar nu vei putea sa-i satisfaci aceasta nevoie daca vrei sa ai propriul birou si o functie importanta.

2. Nu trebuie sa faci niciodata planuri pentru doi
Beneficiile unei vieti in doi – grija si atentia– dispar subit atunci cand un prieten te invita la Las Vegas si stii prea bine ca trebuie mai intai sa-i ceri permisiunea partenerului mai intai.
Si aici nu este vorba doar de planurile mari, ci si de cele mai mici care apar mult mai des si de care trebuie sa te lipsesti daca ai un partener.
Vrei sa iesi la suc sau la o bere cu prietenii? Nu te grabi ca probabil partenerul tau are alte planuri pentru seara asta.

3. Vei fi mai sanatos
Primul lucru pe care il face o persoana cand intra intr-o relatie stabila este acela de a se da pe sine la o parte. Nu vei mai manca sau nu vei mai putea ajunge la sala la fel ca inainte.
Dintr-o data vei vedea ca timpul liber il vei petrece uitandu-te la filme (de dragoste) si astfel nu vei mai fi in forma fizica necesara unei vieti sanatoase. Persoanele singure au mai bine grija de ele si de sanatatea lor si astfel sunt mai ingrijite si au mai mult succes in a cuceri.

4. Nuntile sunt mai distractive
Nuntile sunt o dovada a dragostei si angajamentului dintre parteneri, dar si cea mai buna ocazie sa mai agati putin. Atat ca barbat cat si ca femeie tot ce trebuie sa faci este sa te aranjezi maxim si sa mergi la cat mai multe nunti unde vei avea sansa sa cunosti persoane noi, cu care sa te distrezi.

5. Distractie in propriul tau apartament
Daca esti lenes/a, este mai avantajos sa ai o relatie. Dar daca iti place viata si distractia, trebuie sa fii recunoscator/toare ca locuiesti singur/a pentru ca aici poti da cele mai reusite petreceri.

6. Cheltui mai putin
Daca ai un partener, ai tendinta sa cheltui foarte mult cu el/ea: cadouri, atentii, bauturi rafinate. Cel mai mult cheltuie un barbat insurat. Renovarea casei, o excursie la Paris, copii etc.

7. Sexul e mai bun
Exista intr-adevar cateva avantaje sa dormi cu acelasi partener in fiecare seara. Stii ce-i place si il/o cunosti foarte bine. Dar cam atat. Totusi barbatii singuri nu trebuie sa-si imagineze niciodata ca fac sex cu alta femeie. Si in afara de asta ei se pot preface ca adorm imediat dupa sex pana cand partenera cea noua va pleca din apartament.

8. Te poti uita la televizor la orice vrei
Ai controlul total asupra telecomenzii pentru ca fiind singur poti schimba canalele la fiecare 15 secunde daca asa iti doresti, fara sa ai nicio obiectie din partea cuiva.

9. Petreci mai mult timp cu prietenii
Persoanele care sunt pe punctul de a se casatori isi asigura prietenii: “Nimic nu se va schimba, ne vom vedea in continuare.” Fii fara griji ca totul se schimba.
Daca esti singur/a iti poti aduna “gasca” de cate ori ai chef si sa petreci momente frumoase alaturi de prieteni.

10. Inveti de ce anume ai nevoie intr-o relatie
Mai este un avantaj al faptului ca esti singur/a despre care nu se vorbeste prea des. Acesta este faptul ca atunci cand esti singur/a, ai sansa de a te cunoaste, de a descoperi cine esti cu adevarat. Este dovedit faptul ca cei care se casatoresc la varste inaintate sunt aceia care stiu cel mai bine ce anume ii face fericiti si ce vor de la viata.
Daca pana acum nu ai avut perioada de baute, nu ai simtit adrenalina prin fapte inedite sau printr-o aventura de o noapte, daca nu ai simtit teama de a fi respins consecutiv, atunci cum poti spune ca te cunosti si stii ce vrei?

Violeta M.

If you can dream it you can do it


Walt Disney said: „If you can dream it you can do it.”

10 metode sa incepi o relatie in noul an
Urmand sfaturile de mai jos, le vei influenta pe ambele, macar putin.

1. Asuma-ti riscul

Cand hotarasti sa iti dedici timpul si emotiile unei singure persoane, se poate sa te simti ca si cand ai fi pe cale sa sari de pe un pod. Dar fiecare relatie presupune un anumit risc si daca vrei intr-adevar sa ai un partener, va trebui si sa iti asumi niste riscuri.

2. Comunica mai mult

Poate ca acum te apropii de o relatie serioasa si nici nu iti dai seama – mai ales daca nu va spuneti unul altuia ce simtiti.
Desigur, trebuie sa gasesti momentul potrivit sa-ti marturisesti iubirea, dar daca va abtineti amandoi, nu veti sti niciodata ce simtiti unul pentru celalalt.

3. Si tu va trebui sa faci eforturi

Relatiile nu sunt usoare. Chiar daca va potriviti perfect din prima zi in care v-ati cunoscut, primele probleme vor aparea curand.
Fii gata pentru situatii serioase si nu fugi in clipa in care trebuie sa investeti mai mult in relatie.

4. Nu considera nimic ca un bun dat

Nu exista partenerul perfect. Dar exista personae cu care te potrivesti mai bine si care iti sunt suflet pereche.
Daca te intelegi cu aceste persoane si in situatii dificile si te poti baza pe ele, nu trebuie sa le iei ca un bun dat. Nu te intreba daca nu te asteapta undeva cineva si mai bun. Nu uita cat de greu a fost sa gasesti pe cineva special pentru tine si te vei simti zilnic ca si cand ai fi castigat la loto.

5. Nu te mai pune la indoiala

Este simplu sa iti pui la indoiala propriile emotii, dar incearca sa iti limitezi genul acesta de gandire.
Sigur ca este dificil sa stii 100% daca el sau ea este cel ales/cea aleasa, dar aceste indoieli pot si sa impiedice dezvoltarea unei posibile relatii.

6. Vezi inceputul si nu sfarsitul

Multi vad posibilitatea unei relatii serioase ca fiind sfarsitul vietii de celibatar si al libertatii.
Priveste mai bine o relatie ca fiind inceputul a ceva nou, a unei vieti mai implinite cu persoana pe care o iubesti din tot sufletul.

7. Nu te mai intalni si cu altii

Te intalnesti cu altii din numeroase motive. Lasi deschise posibilitatile, ca “sa nu te implici prea mult intr-o relatie”.
Dar nu uita ca esti intr-o relatie si nu este corect sa te vezi si cu altii in acelasi timp. Gandeste-te la cum se simte partenerul tau.

8. Nu uita ca meriti

Nu uita ca si tu meriti o relatie minunata de care sa te bucuri.

9. Recunoaste semnele

Nu trece cu vederea semnele care indica schimbari positive. Cand le observi, nu le ignora, ci lasa-te prada sentimentelor.

10. Maturizeaza-te

Cand ai o relatie serioasa, inseamna sfarsitul aventurilor de o noapte, al “bautelor” cu prietenii si al iesirilor de 3 ore cu toata compania. Intr-o relatie, prioritatile si coordonarea timpului se schimba.

Violeta M.

Citat

Star Signs


VIRGO – The Perfectionist

Dominant in relationships. Conservative. Always wants the last word. Argumentative. Worries. Very smart. Dislikes noise and chaos. Eager. Hardworking. Loyal. Beautiful. Easy to talk to. Hard to please. Ha rsh. Practical and very fussy. Often shy. Pessimistic.

SCORPIO – The Intense One

Very energetic. Intelligent. Can be jealous and/or possessive. Hardworking. Great kisser. Can become obsessive or secretive. Holds grudges. Attractive. Determined. Loves being in long relationships. Talkative. Romantic. Can be self-centered at times. Passionate and Emotional.

LIBRA Continuă lectura

CANTAREA CANTARILOR – cel mai frumos POEM de dragoste


CANTAREA CANTARILOR – cel mai frumos poem de dragoste, este un fragment din Vechiul Testament.
 

CAPITOLUL 1Iubirea intre mire si mireasa.

l. Saruta-ma cu sarutarile gurii tale, ca sarutarile tale sunt mai bune ca vinul.
2. Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir varsat este numele tau; de aceea fecioarele te iubesc.
3. Rapeste-ma, ia-ma cu tine! Hai sa fugim! – Regele m-a dus in camarile sale: ne vom veseli si ne vom bucura de tine. Iti vom preamari dragostea mai mult decat vinul. Cine te iubeste, dupa dreptate te iubeste!
4. Neagra sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasa, ca salasurile lui Chedar, ca si corturile lui Solomon.
5. Nu va uitati ca sunt negricioasa ca doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au maniat, trimisu-m-au sa le pazesc viile, dar via mea nu mi-am pazit-o!
6. Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ti pasti tu oile? Unde poposesti tu la amiaza? De ce oare sa ratacesc zadarnic pe la turmele tovarasilor tai?
7. Daca nu stii unde, tu cea mai frumoasa intre femei, tine atunci mereu urmele oilor, paste-ti mieii in preajma colibelor, iezii in preajma ciobanilor!
8. Cu un telegar inhamat la carul lui Faraon te aseaman eu, draga mea!
9. Frumosi se vad obrajii tai, asezati intre cercei si gatul tau impodobit cu sire de margaritare.
10. Fauri-vom pentru tine lantisoare aurite, cu picaturi si crestaturi de argint.
11. Cat regele a stat la masa, nardul meu a revarsat mireasma.
12. Perinita de mirt este iubitul meu, care se ascunde intre sanii mei.
13. Iubitul meu e ciorchinele de ienupar, din Enghedi, de la vii cules.
14. Cat de frumoasa esti tu, draga mea! Cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita sunt ochii tai.
15. Cat de frumos esti dragul meu! Si cit de dragalas esti tu! Pajistea de iarba verde ne este al nostru pat.
16. Cedrii ne sunt acoperis salasluirii si adapost ne sunt chiparosii.

CAPITOLUL 2
Mirele lauda frumusetea miresei.

1. Eu sunt narcisul din campie, sunt crinul de prin valcele.
2. Cum este crinul intre spini, asa este draga mea intre fete.
3. Cum este marul intre copaci, asa este dragul meu printre flacai. Sa stau la umbra marului imi place, dulce este rodul lui in gura mea!
4. El m-a dus in casa de ospat si sus drept steag era iubirea.
5. Intariti-ma cu vin, cu mere racoriti-ma, ca sunt bolnava de iubire.
6. Stanga sa este sub cap la mine si cu dreapta lui ma cuprinde.
7. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea; pana nu-i va fi ei voia!
8. Auzi glasul celui drag! Iata-l vine, saltand peste coline, trecand din munte-n munte.
9. Ca o gazela e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iata-l la noi pe prispa, iata-l priveste pe fereastra, printre gratii iata-l se uita.
10. Si incepe sa-mi vorbeasca: Scoala, draga mea, si vino!
11. Iarna a trecut, ploaia a incetat.
12. Flori pe camp s-au aratat si a sosit vremea cantarii, in tarina glas de turturea se aude.
13. Smochinii isi dezvelesc mugurii si florile de vie vazduhul parfumeaza. Scoala, draga mea, si vino!
14. Porumbita mea, ce-n crapaturi de stanca, la loc prapastios te-ascunzi, arata-ti fata ta! Lasa-ma sa-ti aud glasul! Ca glasul tau e dulce si fata ta placuta.
15. Prindeti vulpile, prindeti puii lor, ele ne strica viile, ca via noastra e acum in floare.
16. Iubitul meu este al meu si eu sunt a lui. El printre crini isi paste mieii.
17. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, saltand ca o caprioara, ca un pui de cerb, peste muntii ce ne despart.

CAPITOLUL 3
Mireasa arata iubirea sa catre mire.

1. Noaptea-n pat l-am cautat pe dragul sufletului meu, l-am cautat, dar, iata, nu l-am mai aflat.
2. Scula-ma-voi, mi-am zis, si-n targ voi alerga, pe ulite, prin piete, amanuntit voi cauta pe dragul sufletului meu. L-am cautat, nu l-am mai aflat.
3. Intalnitu-m-am cu paznicii, cei ce targul strajuiesc; „N-ati vazut, zic eu, pe dragul sufletului meu?”
4. Dar abia m-am despartit de ei si iata, eu l-am gasit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci si nu l-am mai lasat, pana nu l-am dus la mama mea, pana nu l-am dus in casa ei.
5. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea, pana nu-i va fi ei voia!
6. Cine este aceea care se ridica din pustiu, ca un stalp de fum, par-c-ar arde smirna si tamaie, par-c-ar arde miresme iscusit gatite?
7. Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, inconjurata de saizeci de voinici, viteji falnici din Israel .
8. Toti sunt inarmati, la razboi deprinsi. Fiecare poarta sabie la sold, pentru orice intamplare si frica de noapte.
9. Regele Solomon si-a facut tron de nunta din lemn de cedru din Liban.
10. Stalpii lui sunt de argint, peretii de aur curat, patul e de purpura, iar acoperisul este de scumpe alesaturi; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
11. Iesiti, fetele Sionului, priviti pe Solomon incoronat, cum a lui maica l-a incununat, in ziua sarbatoririi nuntii lui, in ziua bucuriei inimii lui!

CAPITOLUL 4
Frumusetea miresei.

l. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, cit de frumoasa esti! Ochi de porumbita ai, umbriri de negrele-ti sprancene, parul tau turma de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara.
2. Dintii tai par turma de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
3. Cordelute purpurii sunt ale tale buze si gura ta-i incantatoare. Doua jumatati de rodii par obrajii tai sub valul tau cel straveziu.
4. Gatul tau e turnul lui David, menit sa fie casa de arme: mii de scuturi atarna acolo si tot scuturi de viteji.
5. Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, doi iezi care pasc printre crini.
6. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colina de mirt, voi veni la tine, munte de tamaie.
7. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, si fara nici o pata.
8. Vino din Liban, mireasa mea, vino din Liban cu mine! Degraba coboara din Amana, din Senir si din Hermon, din culcusul leilor si din munti cu leoparzi!
9. Sora mea, mireasa mea, tu mi-ai robit inima numai c-o privire a ta si cu colanu-ti de la san.
10. Cat de dulce, cand dezmierzi, esti tu sora mea mireasa; si mai dulce decat vinul este mangaierea ta. si mireasma ta placuta este mai presus de orice mir.
11. Ale tale buze miere izvorasc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul imbracamintei tale e mireasma de Liban.
12. Esti gradina incuiata, sora mea, mireasa mea, fantana acoperita si izvor pecetluit.
13. Vlastarele tale cladesc un paradis de rodii cu fructe dulci si minunate, avand pe margini arbusti care revarsa miresme:
14. Nard, sofran si scortisoara cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tamaie lacrimeaza, cu mirt si cu aloe si cu arbusti mirositori.
15. In gradina-i o fantana, un izvor de apa vie si paraie din Libar.
16. Scoala vant de miazanoapte, vino vant de miazazi, suflati prin gradina mea si miresmele-i starniti; iar iubitul meu sa vina, in gradina sa sa intre si din roadele ei scumpe sa culeaga, sa manance.

CAPITOLUL 5
Frumusetea mirelui

1. Venit-am in gradina mea, sora mea, mireasa mea! Strans-am miruri aromate, miere am mancat din faguri, vin si lapte am baut. Mancati si beti, prieteni, fiti beti de dragoste, iubitii mei!
2. De dormit dormeam, dar inima-mi veghea. Auzi glasul celui drag! El la usa batand zice: Deschide-mi, surioara, deschide-mi, iubita mea, porumbita mea, curata mea, capul imi este plin de roua si parul ud de vlaga noptii.
3. Haina eu mi-am dezbracat, cum s-o-mbrac eu iar? Picioarele mi le-am spalat, cum sa le murdaresc eu iar?
4. Iubitul mana pe fereastra a intins si inima mi-a tresarit.
5. Iute sa-i deschid m-am ridicat, din mana mir mi-a picurat, mir din degete mi-a curs pe inchizatoarea usii.
6. Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi incremenise, cand cel drag mie-mi vorbise; iata eu l-am cautat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar raspuns nu mi s-a dat.
7. Intalnitu-m-au strajerii, cei ce targul strajuiesc, m-au izbit si m-au ranit si valul mi l-au luat, cei ce zidul il pazesc.
8. Fete din Ierusalim, va jur: De-ntalniti pe dragul meu, ce sa-i spuneti oare lui? Ca-s bolnava de iubire.
9. Ce are iubitul tau mai mult ca altii, o tu, cea mai frumoasa-ntre femei? Cu cit iubitul tau e mai ales ca alti iubiti, ca sa ne rogi asa cu juramant?
10. Iubitul meu e alb si rumen, si intre zeci de mii este intaiul.
11. Capul lui, aur curat; parul lui, par ondulat, negru-nchis, pana de corb.
12. Ochii lui sunt porumbei, ce in lapte trupu-si scalda, la izvor stand multumiti.
13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui, la fel cu crinii rosii, in mir mirositor sunt scaldate.
14. Braiele-i sunt drugi de aur cu topaze impodobite; pieptul lui e scut de fildes cu safire ferecat.
15. Stalpi de marmura sunt picioarele lui, pe temei de aur asezate. Infatisarea lui e ca Libanul si e maret ca cedrul.
16. Gura lui e negrait de dulce si totul este in el fermecator; iata cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iata cum este al meu mire!

CAPITOLUL 6
Iarasi se lauda frumusetea miresei.

l. Unde s-a dus iubitul tau, cea mai frumoasa-ntre femei? Unde-a plecat al tau iubit, ca sa-l cutam si noi cu tine?
2. Iubitul meu in gradina lui s-a dus, in straturi d-aromate pline, sa-si pasca turma acolo si crini frumosi s-adune.
3. Eu a iubitului meu sunt si el este al meu, el printre crini isi paste iezii.
4. Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti ca Tirta si ca Ierusalimul draga, dar ca si oastea in razboi temuta.
5. Intoarce-ti ochii de la mine, ca ei de tot ma scot din fire.
6. Parul tau turme de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. Dintii tai par turma de oi tunse, ce din scaldatoare ies, facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura.
7. Doua jumatati de rodii par obrajii tai, sub valul tau cel straveziu.
8. Solomon are saizeci de regine si optzeci de concubine, iar fecioare socoteala cine le-o mai tine!
9. Dar ea e numai una, porumbita mea, curata mea; una-i ea la a ei mama, singura nascuta in casa. Fetele cand au vazut-o, laude i-au inaltat, iar reginele si concubinele osanale i-au cantat.
10. Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea straluceste si ca luna-i de frumoasa, ca soarele-i de luminoasa si ca oastea de razboi temuta?
11. La gradina nucilor m-am dus, ca sa vad verdeata vaii, daca a dat vita de vie si daca merii au inflorit.
12. Si nu stiu cum s-a petrecut, ca a mea inima m-a dus la ostirea de razboi a viteazului meu neam.

CAPITOLUL 7
Frumusetea Sulamitei.

1. Intoarce-te, Sulamita! Intoarce-te, fata sa Zi-o privim! Ce priviti la Sulamita, ca la hora din Mahanaim?
2. Cat de frumoase sunt, domnita, picioarele tale in sandale! Rotunda-i coapsa ta, ca un colan, de mester iscusit lucrat.
3. Sanul tau e cupa rotunjita, pururea de vin tamaios plina; trupul tau e snop de grau, incins frumos cu crini din camp.
4. Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, par doi pui gemeni ai unei gazele.
5. Gatul tau e stalp de fildes; ochii tai sunt parca iezerele din Hesbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tau este ca turnul din Liban, ce priveste spre Damasc.
6. Capul tau este maret cum e Carmelul, iar parul Ii-e de purpura; cu ale lui mandre suvite tii un rege in robie.
7. Cat de frumoasa esti si atragatoare, prin dragalasia ta, iubito!
8. Ca finicul esti de zvelta si sanii tai par struguri atarnati in vie.
9. In finic eu m-as sui – ziceam eu – si de-ale lui crengi m-as apuca, sanii tai mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere.
10. Sarutarea ta mai dulce-ar fi ca vinul, ce-ar curge din belsug spre-al tau iubit, ale lui buze-nflacarate potolind.
11. Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu il poarta.
12. Hai, iubitul meu, la camp, hai la tara sa petrecem!
13. Maine hai la vie sa vedem daca a dat vila de vie, merii de-au inmugurit, de-s aproape de-nflorit. Si acolo iti voi da dezmierdarile mele.
14. Mandragorele miresme varsa si la noi acasa sunt multe fructe vechi si noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am pastrat.

CAPITOLUL 8
Dragostea cea desavarsita

1. O, de mi-ai fi fost tu fratele meu si sa fi supt la sinul mamei mele, atunci pe ulita de te-ntalneam, cu drag, prelung te sarutam si nimeni nu-ndraznea osandei sa ma dea.
2. Te-as fi luat si-n casa mamei te-as fi dus, in casa celei ce m-a nascut; tu graiuri dulci mi-ai fi spus si eu cu drag ti-as fi dat vin bun si must de rodii.
3. Stanga sa este sub capul meu si cu dreapta-i ma cuprinde.
4. Fete din Ierusalim, va jur pe cerboaicele si gazele din camp, nu treziti pe draga mea pana nu-i va fi ei voia!
5. Cine se inalta din pustiu, sprijinita de-al sau drag? Sub marul acesta am trezit iubirea ta, aici unde te-a nascut si ti-a dat lumina zilei mama ta.
6. Ca pecete pe sanul tau ma poarta, poarta-ma pe mana ta ca pe o bratara! Ca iubirea ca moartea e de tare si ca iadul de grozava este gelozia. Sagetile ei sunt sageti de foc si flacara ei ca fulgerul din cer.
7. Marea nu poate stinge dragostea, nici raurile s-o potoleasca; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispret ar fi respins acela.
8. Avem o mica surioara, care sani nu are inca. Ce-am face cu sora noastra, cand ea ar fi petita?
9. Zid de piatra de-ar fi ea, coroana de argint i-am face; iar usa dac-ar fi, cu lemn de cedru am captusi-o.
10. Zid sunt eu acum si sanii mei sunt turnuri; drept aceea in ochii lui eu am aflat pacea.
11. Solomon avea o vie pe coasta Baal-Hamon; el a dat via lucratorilor, s-o lucreze si sa-i dea fiecare la rod o mie de sicli de argint.
12. Via mea este la mine acasa; mia de sicli sa fie a ta, Solomoane, si doua sute numai pentru cei ce pazesc roadele ei!
13. O, tu, ce in gradini salasluiesti, prietenii vor sa-ti asculte glasul; fa-ma sa-l aud si eu cu ei!
14. Fugi degrab, iubitul meu, sprinten ca o caprioara fii, fii ca puiul cel de cerb, peste muntii cei imbalsamati!

remarcabile


1. Nimeni nu e de neinlocuit, dar – uneori – este nevoie de mai multe persoane pentru a inlocui una singura. (Claire Martin)
2. Toata lumea se plange ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucault)
3. Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti (David Dunham)
4. Timiditatea-un defect al oamenilor mari, tupeul-defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud)
5. Omul trebuie sa aiba si prieteni si dusmani.. Prietenii il invata ce trebuie sa faca, iar dusmanii il obliga sa faca ce trebuie. 6. Nici o razbunare nu e mai mare decat uitarea. (Baltasar Gracian)
7. Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)
8. Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte. (Kirkegaard)
9. Nu trebuie sa fii trist ca n-ai fost remarcat. Fii trist ca n-ai facut nimic remarcabil. (Confucius)
10. Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate (Jack Penn)
11. Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar (Peter O’Toole)
12. Daca ceea ce ai de facut pare simplu, inseamna ca nu ai aflat inca totul (Donald Westlake) 13. Personalitate este aceea care se daruieste, nu se justifica. (Petre Tutea)
14. Numai dupa invidia altora iti dai seama de propria ta valoare. (Tudor Musatescu)
15. Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili. (Ernest Hemingway) 16. Focul intareste intotdeauna ceea ce nu poate distruge (Oscar Wilde)
17. Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia (Vernon Law)
18. Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont (Konrad Adenauer)
19. Daca gasesti un drum fara obstacole, probabil ca drumul acela nu duce nicaieri (J.F.Kennedy)
20. Inainte sa va suparati pe cel care va pune la treaba, amintiti-va ca fara presiune nu se formeaza diamantele (Mary Case)
21. Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta (N. Iorga)
22. Nu te teme niciodata de umbre. Ele arata doar ca exista lumina in apropiere (Gary Sinise) 23. Bine ne pot face numai unii oameni; rau ne pot face toti. (Gracian) 24. Tinerii nu stiu, iar batranii nu mai stiu. (proverb tailandez)
25. Deoarece lunea aceasta pica intr-o marti din ziua de miercuri, intalnirea noastra saptamanala de joi va avea loc vineri, sambata aceasta, pentru ca duminica e zi libera. (Red Skelton, anunt premiat de New York Times)
26. Cea mai inversunata lupta este cu tine insuti. Te afli in ambele tabere. (Voltaire) 27. Nimic nu costa mai mult decat nestiinta. (legea lui Moisil)
28. Munca in echipa presupune in primul rand sa-ti pierzi jumatate din timp explicandu-le celorlalti de ce nu au dreptate(George Wolinski) 29. Nu-ti fie teama ca inaintezi prea incet. Teme-te daca te opresti. (Sun Tzu)
30. Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet (Papa Ioan al XXIII-lea)
31. In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun. Daca nu mergi repede inainte, te calca in picioare cei care vin din urma (Will Rogers)
32. Multi indivizi din societatea moderna sunt ca barcagii: trag la vasle dar stau cu spatele la viitor (Henry Coanda)
33. Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere (Robert Brasillach)
34. E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra (Jules Renard)
35. Sa fii liber nu inseamna sa faci tot ce vrei, ci sa stii ca poti sa vrei (Jean Paul Sartre)
36. Lenea este mama tuturor viciilor, dar – fiind o mama – trebuie respectata (Robert Frost)
37. Daca vrei sa faci pe cineva bogat, nu-i spori puterea ci ia-i din dorinte (Epicur)
38. Nu munci atat de mult, ca nu mai ramane timp ca sa castigi bani (proverb evreiesc) 39. Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene (David Dunham)
40. Cand toata lumea iti da dreptate, ori esti al naibii de destept, ori esti patron (Andre Birabeau)
41. Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei (Sigmund Freud) 42. Inteleptul nu spune ce stie, iar prostul nu stie ce spune (proverb turc)
43. Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum. (Jeanne Wasbro)
44. Curiozitatea ii impinge pe unii sa descopere America si pe altii sa asculte la usa (Jose Maria Eca de Quinteros)
45. Moartea nu vine odata cu varsta, ci odata cu uitarea (Gabriel Garcia Marques)
46. Cand vezi ca ai aceeasi parere cu majoritatea e bine sa mai reflectezi o data (Mark Twain)
47. Daca ai impresia ca educatia e scumpa, atunci incearca sa vezi cum e ignoranta (Andy McIntyre) 48. Violenta este ultimul refugiu al incompetentei (Isaac Asimov) 49. Memoria schimba culoarea amintirilor (Jacques Bainville)
50. Dorinta nemasurata de putere i-a facut si pe ingeri sa se prabuseasca. Oamenii nu au cum sa scape (Francis Bacon) 51. Cel mai greu lucru de pastrat e echilibrul (Jean Grenier)
52. Cine vrea sa spuna ceva interesant, trebuie sa minta putin (Antoine de Saint Exupery)
53.A gandi liber e mare lucru. A gandi corect e si mai mare lucru (La intrarea Univ.Uppsalla) 54. Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti pe gratis (proverb japonez). 55. Nu e greu sa fii darnic astazi. Greu e sa nu regreti maine (Jules Renard)
56. Romania este o tara pe care cu cat o cunosti mai bine, cu atat o intelegi mai putin. (Jonathan Scheele)
57. Inteligentii se impart in doua: buni si rai. Prostii se impart in una: rai. (G. Ibraileanu) 58. Oboseala si lenea au aceleasi simptome. (Bissane de Soleil) 59. Cand ai 10 pasi de facut, 9 pasi sunt jumatatea drumului. (proverb chinez)
60. Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea (Murphy)
61. Exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le. (Gelu Negrea)
62. Problemele care exista acum in lume nu pot fi rezolvate de mintile care le-au creat. (Einstein)
63. Conducerea in trei nu functioneaza decat atunci cand unul din membri este bolnav si altul e in concediu. (H. van Loon)
64. Nimeni nu e destul de inteligent ca sa poata convinge pe un prost ca e prost. 65. Orice lingusitor traieste pe cheltuiala cui il asculta.(La Fontaine)
66. A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune. (Cicero) 67. Cand muncesti, joaca-te.. Munca, daca este o datorie, te ucide. (Max Jacob)
68. Niciodata nu se minte atat de mult ca inaintea unor alegeri, in timpul unui razboi sau dupa o vanatoare. (Clemenceau)
69. Un prost care nu spune nici un cuvant nu se deosebeste de un savant care tace. (Moliere)
70. A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora. (Richard Aladjemoff) 71. In politica, prostia nu e un handicap. (Napoleon)
72. Cand statul nu plateste profesorii,copiii sunt cei care vor plati. (Guy Bedos)
73. Cu cat regula e mai stricta, cu atat capul care a conceput-o e mai prost. (Jean Bruyere)
74. Cand apare un om destept pe lume, poti sa-l recunosti dupa faptul ca toti prostii il urasc. (Bisanne de Soleil)
75. Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu stie sa inteleaga. (Alvin Toffler)
76. Singurul lucru mai rau decat sa fii vorbit pe la spate este acela sa fii ignorat total. (Oscar Wilde)
77. Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta. (Woody Allen) 78. E bine sa ai putere, dar e si mai bine sa n-ai nevoie de putere. (Gandhi) 79. Prea multe informatii iti creaza impresia de vid. (Jean Pierre April)
80. Daca ar trebui sa ne gandim la tot norocul pe care l-am avut fara sa-l meritam, n-am indrazni sa ne plangem de nenoroc. (Jules Renard)

Un act de cultura


O CULTURA EUROPEANA PIERDUTA,
SCOASA DIN OBSCURITATE
Inaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, inainte chiar de primele orase ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trait in valea de jos a Dunarii si la poalele Balcanilor oameni care au fost primii in arta, tehnologie si comert la mare distanta.
Timp de 1.500 de ani, incepand mai devreme de anul 5.000 I.Chr., ei au lucrat pamantul si au construit orase, unele cu 2.000 de locuinte. Ei au fost mesteri priceputi in arta bronzului, noua tehnologie a acelui timp. In mormintele lor s-a gasit o varietate impresionanta de ornamente de cap si bijuterii pentru gat si, intr-un cimitir, au fost descoperite, ca ansamblu de aur, cele mai vechi artifacte din intreaga lume.
Uluitoarele desene ale vaselor vorbesc de rafinamentul limbajului vizual al culturii lor… Peste 250 de artifacte muzeale din Bulgaria, Moldova si Romania sunt expuse pentru prima data in Statele Unite.
Doctorul David W. Anthony, profesor de antropologie la colegiul Hartwick din Oneonta, NY, curatorul expozitiei: „Vechea Europa a fost printre cele mai sofisticate si tehnologic avansate locuri din lume” si a devzoltat „multe dintre semnele politice, tehnologice si ideologice ale civilizatiei.”
La recenzia facuta expozitiei, Roger S. Bagnall, director al institutului, a marturisit ca pana acum „Foarte multi arheologi nu auzisera de aceste vechi culturi europene”. Admirand ceramicile colorate, Dr. Bagdall, un specialist in arheologia egipteana, a remarcat ca, in acel timp, „egiptenii cu siguranta nu faceau vase ca acestea.”
Un catalog al expozitiei, publicat de Princeton University Press, este primul compendiu de cercetare in engleza despre descoperirile Vechii Europe. Cartea include eseuri ale expertilor din Marea Britanie, Franta, Germania, Statele Unite si din tarile in care a existat acea cultura.
Pe un vast teritoriu care acum apartine Bulgariei si Romaniei, oamenii s-au stabilit in sate cu una sau mai multe case adunate inauntrul gardurilor. Casele, unele cu doua etaje, erau incadrate in lemn, cu pereti in tencuiala de argila si podea din pamant intarit.
Cateva orase ale oamenilor din Cucuteni, o cultura robusta din nordul vechii Europe, au crescut la mai mult de 800 de acri, ceea ce arheologii considera un spatiu mai mare decat orice alta asezare umana cunoscuta in acel timp. Escavatii viitoare au rolul de a descoperi dovezi definitive ale palatelor, templelor sau ale cladirilor civice mari…
Una dintre cele mai cunoscute (figurine) este figura in argila arsa a uni om care sade, cu umerii aplecati si mainile la fata, ca intr-o contemplare. Numit „Ganditorul”, aceasta piesa si o figurina feminina au fost gasite intr-un cimitir al culturii Hamangia, in Romania…
Un set de 21 de figurine feminine mici, asezate in cerc, a fost gasit intr-un site apartinand perioadei pre-Cucuteni din nord-estul Romaniei.
„Ganditorul”, de exemplu, esti tu sau eu, arheologii si istoricii confruntati cu o cultura „pierduta” din sud-estul Europei, cultura care a avut o viata adevarata. inainte ca un singur cuvant sa fi fost scris si o singura roata miscata.”…
NOTA. Expozitia este deschisa publicului larg pana in 25 aprilie 2010. Pe internet se pot vedea exponate la site-ul: http://www.nytimes.com/2009/12/01/science/01arch.html
Unii dintre cei mai renumiti arheologi ai lumii sunt uluiti si recunosc vechimea si perfectiunea culturii inflorite pe meleagurile noastre strabune cu mult inaintea cunoscutelor civilizatii grecesti si romane.
Continuitatea noastra ca popor evoluat inca de la rasaritul civilizatiei mondiale este dovedita, de asemenea, prin traditiile populare care s-au pastrat pana in vremea noastra.
Discontinuitatea noastra ca popor si ca limba exista numai in mintea acelora pentru care adevarul si dovezile stiintifice remarcabile nu inseamna nimic, fiindca minciuna si dezinformarea perpetuate de-a lungul anilor sunt aliatii lor la care, spre rusinea lor, nu renunta.
Noi avem sacra datorie fata de contemporani si fata de urmasi de a prezenta adevarul, asa cum a fost scos la iveala din ceata trecutului.
Iar expozitia recent deschisa in New York despre cultura vechii Europe, in care aportul romanesc este de 80%, ne indreptateste sa spunem lumii, din nou, tare si raspicat: „Noi nu suntem urmasii Romei!”
(Fragmente traduse din articolul despre aceasta expozitie, scris de John Noble Wilford si intitulat „A Lost European Culture, Pulled From Obscurity”, articol publicat, la 1decembrie 2009 in sectiunea Science, de”THE NEW YORK TIMES”, cel mai prestigios ziar din Statele Unite ale Americii).