Petrolul este inepuizabil


(sursa: www.revistamagazin.ro, miercuri, 24 octombrie 2007)

Savantul rus Mihail Lomonosov a fost primul care a propus

teoria biogenica (organica) a formarii petrolului, pornind

de la premisa ca

acesta a aparut prin descompunerea, in anumite conditii,

a deseurilor biologice, de-a lungul milioanelor de ani.

Spre deosebire de Lomonosov, care considera asadar

petrolul ca fiind un combustibil fosil, o alta minte luminata,

chimistul Dmitri Mendeleev, autorul tabelului periodic al

elementelor, credea ca petrolul reprezinta nu o substanta

formata in urma putrezirii plantelor si animalelor ce au trait

candva pe Terra, ci un material primordial, nascut in

strafundurile planetei, ce erupe constant catre suprafata

acesteia, precum magma vulcanilor.

Savantii pastreaza tacerea de frica…

Desi aparute in secolele trecute, ambele teorii au fost

dezvoltate in secolul XX. Dar, in mod bizar, doar prima

s-a bucurat de o popularizare intensa, astfel incat opinia

publica de pretutindeni considera intemeiata parerea ca

petrolul se gaseste in zacaminte de forma unor „pungi”

care, cu timpul, se epuizeaza total. Care este motivul

acestei popularizari? Si de ce asupra ipotezei abiogenice

s-a asternut praful? Simplu: pentru ca marile concerne

din domeniu vor sa se creada ca petrolul este, intr-adevar,

pe duca.

Procedand astfel, ele pot scumpi dupa bunul plac „aurul

negru” si implicit produsele derivate. Poate parea o opinie

desprinsa din teoria conspiratiei, dar tot mai

numerosi savanti inclina sa creada ca acesta este adevarul.

„Multi dintre membri comunitatii stiintifice au optat sa

pastreze tacerea asupra acestui subiect din motive mai

degraba lumesti. Ei vor sa-si pastreze slujbele si de aceea

refuza sa faca valuri, desi stiu prea bine adevarul in

privinta ipotezei biogenice”, afirma geologul rus Vadim

Skariatin.

Potrivit academicianului rus Anatoli Dmitrievski,

directorul Institutului de Studii pentru Petrol si Gaze,

ipoteza biogenica a fost implementata la inceputul secolului

XX, cand metodele de detectare si exploatare a

zacamintelor erau inapoiate. „Puturile erau sapate

doar in formatiuni de origine sedimentara, care ar

fi trebuit sa formeze petrolul, potrivit teoriei biogenice.

Dar dezvoltarea metodelor de detectie le-a permit geologilor

sa descopere campuri petrolifere si in bazine cu roci

cristaline, despre care se credea ca e imposibil sa

adaposteasca petrol. Un exemplu este uriasul bazin

White Tiger, din largul coastelor vietnameze, care

sta pe un fundament de granit, lucru imposibil de

explicat prin teoria biogenica.”

Dmitrievski spune ca oamenii nu trebuie sa-si imagineze

zacamantul petrolifer ca pe o „balta” aflata in adancuri.

De fapt, petrolul se afla in porii rocilor colectoare, ca apa

in porii unui burete. Daca el este extras rapid si in cantitate

mare, zacamantul va fi, aparent, epuizat. Dar porii vor continua,

peste ani, sa secrete petrol, si zacamantul se va umple la loc.

In alta ordine de idei, in ultimii ani s-a descoperit ca multe

dintre bazinele petrolifere unde se credea ca epuizarea

combustibililor este totala, „mustesca” de petrol.

„Am gasit doua astfel de campuri la granita dintre

Georgia si Azerbaidjan. Au produs petrol mai bine de

un secol, apoi exploatarea a fost oprita, pe motiv de

epuizare a zacamintelor. Sondaje recente au demonstrat

insa ca acestea s-au refacut.

Similar stau lucrurile in privinta unor campuri petroliere

din regiunea Carpatilor, dar si din America de Sud. Am crezut

ca si bazinul Romaskin ar fi epuizat, in proportie de 80% –

asa dovedeau sondajele de acum doua decenii. Dar de cativa

ani, suntem martori unei cresteri de 2 milioane tone de

petrol pe an, in acest bazin.

Potrivit noilor estimari, bazinul poate produce petrol

pana cel putin in 2200”, afirma Renat Muslimov, consilier

economic al presedintelui Tatarstanului.

In cazul orasului Groznii, capitala Ceceniei, lucrurile par

chiar dramatice: exploatarea petrolului a inceput aici in 1897.

Pana in 1960, cand zacamantul a fost considerat epuizat,

s-au extras nu mai putin de 100 milioane tone petrol brut. Spre surprinderea geologilor, in ultimii ani, petrolul a inceput efectiv sa tasneasca din pamant, localnicii il aduna

cu galetile. Pericolul este imens, spun specialistii, fiindca

poate izbucni oricand un incendiu catastrofal.

Nu doar rusii par sa sustina valabilitatea teoriei abiogenice,

ci si americanii, chiar daca o fac cu jumatate de gura. Teoria

a fost verificata de ei in cazul bazinului petrolifer Eugene

Island 330, din largul coastelor Louisianei. Rezervele de aici

au fost considerate epuizate, dar in ultimul deceniu mai multe

sondaje au aratat ca ele s-au restabilit, extractia atingand

nivele comparabile cu cele din deceniile trecute.

stire importanta


gaură în stratul de ozon va traversa ţara noastră: 20 de minute afară și te prăjești

O imensă gaură în stratul de ozon ameninţă să transforme Europa şi, implicit ţara noastră, într-un cuptor radioactiv. De joi până vineri, România va fi expusă unui val de ultraviolete atât de puternic încât chiar şi 20 de minute petrecute în aer liber ar putea fi deajuns să provoace arsuri grave de piele.

·

Chiar dacă termometrele vor înregistra valori normale de primăvară şi cerul s-ar putea să fie acoperit de nori, specialiştii atrag atenţia că radiaţiile nocive trec fără probleme prin plafonul de nori. “Stratul de ozon filtrează două treimi din razele ultraviolete emise de soare, iar suprafaţa traversată de «gaură» este expusă acestor radiaţii”, au atenţionat cercetătorii Organizaţiei Meteorologice Mondiale. Ei susţin că măsurătorile indică un pericol de radiaţii începând de miercuri, dar acesta s-ar putea extinde pe parcursul unei săptămâni.
Trebuie să purtăm pălării
“Când sunteţi afară soarele va poate provoca arsuri în numai 20 de minute, chiar dacă este primăvară. Asta din cauza rarefierii stratului de ozon”, a declarat Markus Rex, de la Institutul de Cercetare Polară Marină din Postdam, Germania . Pentru a nu fi afectaţi de radiaţii medicii ne recomandă să stăm joi şi vineri cât mai puţin afară. “Pielea expusă de pe faţă, gât sau mâini trebuie dată cu creme fotoprotectoare. Hainele de sezon în culori deschise, bej sau alb, nu atrag radiaţiile, iar timp de câteva zile, trebuie să consumăm legume şi fructe verzi, suplimente nutritive cu vitamina C şi alţi antioxidanţi care apără organismul de radicalii liberi”, ne sfătuieşte dermatologul Mirela Miertoiu de la Clinica Dr. M. Estetic. Aceasta ne mai recomandă să purtăm pălării şi căciuli pentru a ne acoperi capul, iar copiilor şi vârstnicilor le transmite să nu iasă afară după ora 11.00, când nivelul radiaţiilor va atinge cote maxime.

Ce spun experţii străini: E cea mai mare gaură în ozon
Semnalul de alarmă a fost tras, zilele trecute, de experţii de la Institutul de cercetări polare “Alfred Wegener”, care au descoperit o multitudine de subţieri rapide ale stratului de ozon.
Markus Rex, cercetător polar, a explicat că, recent, a surprins mai multe subţieri ale stratului de ozon în zonele arctice şi subarctice. El susţine că, pe alocuri, degradările au fost chiar şi mai mari de 50%, iar refacerea stratului nu va fi posibilă mai devreme de 10-14 zile. Potrivit Centrului European pentru Mediu, această gaură în ozon, cum este cunoscut fenomenul publicului, e cea mai mare de până acum. “Pierderea ozonului se agravează aici de la o zi la alta şi pot spune, cu îngrijorare, că este cea mai mare diminuare a stratului de până acum”, a precizat Markus Rex pentru un portal de ştiri internaţional. Gaura se deplasează şi va ajunge în Scandinavia , iar până la sfârşitul săptămânii va ameninţa şi estul Europei.
Ce spun experţii noştri: «Pata este nocivă»
Specialiştii din România contactaţi de Libertatea sunt şi ei în alertă, ca urmare a avertizării privind apropierea găurii de ozon.
“Este vorba de o subţiere considerabilă a stratului de ozon în zona Polului Nord. Acest lucru face ca masa de aer de sub «pata» respectivă să fie nocivă, adică «încărcată » cu radiaţii solare. Deplasarea masei de aer se face înspre partea sudică a continentului, dar este direct influenţată de temperaturile scăzute”, ne-a explicat Florinela Georgescu, meteorolog de serviciu la Administraţia Naţională de Meteorologie.

Prof. dr. Vlad Ciurea: Undele pot grăbi evoluţia unor boli nervoase
În repetate rânduri, prof. dr. Vlad Ciurea (foto), şeful Secţiei Neurochirurgie I de la Spitalul Bagdasar- Arseni, a avertizat populaţia să se protejeze de ultraviolete. “Pe termen scurt, radiaţiile pot da dureri de cap şi stări de oboseală. Ca medic, înclin să cred că aceste unde pot grăbi evoluţia unor afecţiuni ale sistemului nervos”, a declarat presei specialistul. El susţine că micuţii sunt cei mai expuşi pericolului de a dezvolta, în timp, afecţiuni grave din cauza ultravioletelor.
Ce e şi ce face ozonul
Învelişul de ozon, care se află la o mare altitudine, protejează Pământul de radiaţiile solare dăunătoare. Practic, aerul ozonat filtrează aproximativ două treimi din razele ultraviolete (UV) care vin de la Soare, lăsând ca la noi să ajungă doar razele bune de la astru. Stratul de ozon se subţiază la poli, acolo unde temperaturile sunt extrem de scăzute. Din acest motiv, aici se formează nori de mare altitudine din cristale de gheaţă, care favorizează descompunerea şi împrăştierea în mediu a unor substanţe chimice extrem de poluante, ce erodează stratul de ozon.
Valul de radiaţii periculoase va ajunge deasupra României din 31 martie
Așa estimează cerectătorii străini că va evolua pe glob, la data de 31 martie, masa de aer afectată de radiațiile solare. Culoarea roșie ara¬tă cel mai înalt grad de radiații (60), în timp ce culoarea albastră indică nivelul cel mai scăzut (12).

 
 
 
 
 

A ne pleca in fata vietii si a parintilor nostri


“Un val, un ocean”, Bert Hellinger, Editura Cartea Daath

(preluare de pe damaideparte.ro)

Oamenii cauta fericirea in mari si in zari, in nazuinte mari si in dorinta de a face lucruri semnificative in viata. Cautam implinire, fericire, semnificatie in vietile noastre si suntem in stare sa mergem pana la capatul lumii dupa ele. Unii chiar plecam si nu ne mai intoarcem.

Insa, indiferent de ce alegere facem, nu vom fi fericiti pana cand nu ne aducem aminte sa ne onoram radacinile si sa ne primim parintii, asa cum sunt ei, in inima noastra.

Am trecut pe strada numita “neacceptarea parintilor” si va pot spune ca nu iti ofera nicio sansa la fericire. Te simti slab, fara radacini, purtat de vant in toate directiile, fara pic de verticalitate sau putere personala. Cu toate acestea, ii sunt vesnic recunoscatoare acestei strazi, pentru ca, fara ea, n-as fi inteles niciodata ca fericirea nu se gaseste atat de departe pe cat credem. Este mult mai aproape, in familia noastra si in sufletul nostru.

Nu am realizat aceste lucruri decat in momentul in care am descoperit metoda numita “constelatii familiale.” O metoda de o profunzime dincolo de cuvinte, inventata de Bert Hellinger. Iata ce spune Bert Hellinger despre acceptarea parintilor:

“Un copil ajunge sa fie impacat cu sine insusi doar daca isi accepta parintii asa cum sunt si-i respecta asa cum sunt, fara a-si dori ca ei sa fi fost diferiti sau fara sa-si fi dorit altceva. Ei sunt potriviti exact asa cum sunt.

O persoana care si-a acceptat parintii s-a impacat cu sine insasi si se simte intreaga. Ambii parinti se regasesc in ea cu toata forta lor.

Unii cred ca daca isi accepta parintii atunci vor primi si trasaturile lor negative. Dar eu nu am vazut niciodata asta. Cand cineva isi accepta parintii, capata intreaga lor forta si orice pare inspaimantator in legatura cu destinul lor – poate o mama care este bolnava-nimic nu-i mai atinge. Parintii nu aleg ce dau mai departe copiilor si nici copiii nu pot alege ce sa accepte din partea parintilor. Ei nici nu pot adauga si nici scadea din totalitatea a ceea ce parintii dau. Daca recunosti acest lucru, atunci vei fi impacat cu ceva mai maret.

Atunci cand ne inclinam in fata parintilor consimtim viata- viata asa cum am primit-o, cu pretul la care am primit-o si cu destinul care ne-a fost menit. Aceasta inclinare produce efect dincolo de parintii nostri. Prin ea, consimtim insusi destinului nostru, cu oportunitatile si limitele lui.

Este, de asemenea, un act spiritual. Suntem liberi atunci cand ne putem inclina astfel in fata parintilor, cand ii onoram. La inceput, putem sa fi incercat sa ne protejam de ast a- poate inca avem pretentii sau reprosuri fata de ei. Dar daca incercam sa ne protejam de ceva, va trebui sa ramanem permanent in vigilenta si, in cele din urma, ajungem la fel.

De exemplu, daca o mama incearca sa-si protejeze fiul de tatal lui, fiul va deveni ca tatal. In clipa in care incercam sa tinem pe cineva deoparte de ceva sau de cineva, acel ceva sau cineva va deveni exact ca persoana sau lucrul de care incercam sa il protejam.

Multe din dificultatile noastre provin din faptul ca ne tratam parintii ca si cum viata ar fi venit de la ei mai degraba decat prin ei; ca si cum ar fi fost in mainile parintilor nostri sa ofere viata, sa o detina si sa o dea. Privind dincolo de parintii nostri, departe, acolo unde a aparut viata, asta da pe de-o parte forta parintilor si ne elibereaza pe noi, copiii, astfel incat sa putem sa luam viata pe de-a-ntregul ei, asa cum ne-a fost transmisa, de departe. Pe de cealalta parte, parintii castiga in demnitate pentru ca ei sunt conectati la un lant ce face legatura intre generatii, pana in prezent. Asta ne elibereaza pe toti, atat parinti, cat si copii.

A accepta viata in acest mod este un act spiritual. Este ca si cum te inclini si primesti viata. In acel moment renuntam la toate reprosurile la adresa parintilor. Relativa lor vina sau nevinovatie nu mai sunt relevante.

Aceste acte profunde au sens doar daca sunt facute cu adulatie pentru secretul vietii. Dar daca reprosam parintilor ceva, atunci ne purtam ca si cum ne-ar sta in putere sa aranjam viata dupa bunul plac. Terapia nu poate sa ajute atunci cand reverenta in fata maretiei vietii este refuzata.”

TEST – Ce condiment esti ?


Ce condiment esti ? (preluare de pe http://www.pastelgroup.ro/condimentulportocaliu/) 

Poate fi greu de ales, dar te ajut eu 

să afli cu un test simplu.
Durează 1 minut.
Răspunde sincer la toate întrebările!

Nu le analiza prea mult şi, mai ales,

nu-ţi „condimenta“ răspunsurile!

Afla aici!

Despre sanatate…



Orice carne fripta la gratar produce substante cancerigene, atat prin arderea grasimilor care se scurg din carne si care imbiba friptura, cat si prin arderea carbunelui. De cand clima a luat-o razna si vara este doar o succesiune de furtuni si canicule, friptura la gratar, in aer liber, pare a fi singura scapare pe care o gasesc orasenii pentru weekend.

Insa clasica friptura la gratar devine cu atat mai periculoasa pentru sanatate pe o astfel de vreme, cand organismul este slabit de efortul adaptarii la temperaturile capricioase. Nutritionistii americani au descoperit opt reguli care reduc sau elimina de-a dreptul riscul imbolnavirii de cancer dintr-o „banala” friptura la gratar.

1. Lasati carnea peste noapte in sos marinat, obtinut din zeama de lamaie, putin ulei de masline si usturoi. Acest sos impiedica in proportie de 90% sa se formeze substantele cancerigne, iar carnea fripta are un gust mult mai bun.

2. Bucatile mai mici de carne se frig mai repede si nu mai au timp sa elibereze substantele toxice, asa ca se recomanda frigaruile, care alterneaza bucatelele de carne cu felii de rosii, ceapa, ardei, usturoi.

3. Cu cat carnea sta mai putin deasupra gratarului, cu atat se impiedica eliberarea substantelor chimice toxice. Daca se baga carnea intai la cuptor si se lasa pana dispare sangele, apoi se pune pe gratar, nu se mai formeaza substantele cancerigene.

4. Puneti o folie de aluminiu alimentar pe gratar. Grasimea nu mai are contact direct cu flacara, nu se mai formeaza substantele toxice si gratarul se curata foarte usor, fara sa ramana pe grile bucatele de carne de la fripturile anterioare, care si ele sunt daunatoare.

5. Folositi gratare bombate, compacte, cu scurgerea grasimilor in santulete in care se pune apa.

6. Carnea se frige fara risc de imbolnavire daca sursa de caldura vine din lateral, cum se pregateste saorma. Sau, dupa model autohton, din vremuri stravechi: intre sursa de foc si carnea de pe rotisor se pune un recipient cu apa in care se scurge grasimea.

7. Carnea de pui se frige cu pielita, apoi aceasta se scoate. Carnea de porc trebuie curatata de grasime; nu se va usca daca este lasata cat trebuie. Pestele, daca este lasat de cu seara in sos marinat, nu mai trebuie tinut decat foarte putin deasupra gratarului.

8. Legumele la gratar nu formeaza substante cancerigene. Se poate face un pat de legume si chiar fructe (pere, de exemplu) pe gratar, peste care se pune carnea marinata sau precoapta.

Daca in timpul mesei se bea si ceai rece, aromat – un antioxidant care neutralizeaza substantele cancerigene – riscul unei mese total nesanatoase este eliminat.

Colesterolul, o problemă ?

Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.

Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru „colesterol”. Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. „Am două sute. E grav, dom’ doctor ?”

Răspundem: nu, nu este grav.

Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.

Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?

Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.

Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează.

Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze.

Dacă, totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de cele scrise mai jos.

Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.

Astfel, în anii ’80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.

Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos.

Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, special iştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni „vârfurile cercetării medicale”, mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult mai exotice.

La astfel de „întruniri ştiinţifice mondiale”, de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări „ştiinţifice”, în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc.

Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică ) pentru glicemie.

Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.

Tratamentul hipercolesterolemiei

Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie.

Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a fost făcut)

Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemiant, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol).

Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână ) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului.

Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă.

Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui.

Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.

De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul medical.

Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.

Tipuri de întrebări frecvente:

Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: „above normal range”. Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct. Ce este de făcut ?

Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.

Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a „normalului”.

Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou .

Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este colesterolul normal.

Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat?

Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii, iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.

Este esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente.

Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse?

Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse.

Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.

Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %.

De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere?

Răspuns: Această situaţie (relativ rară ) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc.

Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău. Ce este de făcut?

Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţi, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie.

De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.

Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL – LDL nu este bun. Ce trebuie să fac?

Răspuns: afectarea raportului dintre „colesterolul bun”, adică HDL şi „colesterolul rău”, adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită.

Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie. O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.

Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ?

Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară ) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură.

Dr Mihnea DRAGOMIR

Bucureşti, 16 iulie 2008

Toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic.

E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea

 

Poveste cu un canar si o tigaie


Tefal – o tigaie minunata cu un strat de moarte garantata

A fost odata ca niciodata un procedeu de verificare a toxicitatii materialului din care este fabricata o tigaie pentru prajit. Procedeul era urmatorul: se lua tigaia si se punea la incalzit pe foc, fara nici o substanta in ea. Deasupra tigaii, la o inaltime suficient de mare astfel incat caldura se nu fie simtita, se atarna o colivie cu un canar. In acest mod, vaporii de aer ridicati din tigaia ce se incalzea pe foc ajungeau la canar, dar fara sa fie calzi. Insa substantele pe care le emana metalul la caldura ajungeau in colivie. La anumite tipuri de tigai, canarul murea.
Explicatia: canarul este o pasare exrem de sensibila la substantele toxice din aer.

Cand este pe foc, un metal se descompune. Evident, la o anumita temperatura. Insa aceasta temperatura de prag conteaza foarte mult. Este normal ca, daca tigaia este lasata pe foc fara nimic in ea un timp indelungat, ea sa se arda si sa se descompuna chiar pana la se face scrum. Insa in cazul gatitului, exista materiale la care temperatura de prag nu este niciodata atinsa.

In zilele noastre, povestea nu mai este spusa niciodata. Si nici pusa in practica de catre producatori.
Insa, din fericire, exista asociatii care se ocupa cu acest lucru si care trag un semnal de alarma.
Dintre toate tipurile de tigai folosite astazi in bucatariile noastre, cele mai practice ni se par a fi cele din teflon – pentru ca ele au un strat antiaderent care impiedica mancarea sa se lipeasca de ele. Insa acest avantaj aduce cu sine un mare minus – tigaile sunt toxice. Intr-un interval de 2 pana la 5 minute deasupra focului, stratul protector de teflon de pe o tigaie se descompune, emanand substante toxice care sunt puse de mult in stransa legatura cu boli cum ar fi cancerul, dar si alte afectiuni.
Una din subst an tele toxice din componenta teflonului se numeste ammonium perfluorooctanoate, si este cunoscuta sub denumirea de C-8. Aceasta substanta se mai gaseste si in alte produse, sub denumirea de teflon sau nu: in varul lavabil cu teflon (de exemplu in Romania este vopseaua Savana cu teflon), in detergentul de rufe care nu lasa petele sa adere la tesatura, in materialele care nu lasa murdaria sa adere la tesatuta.

Substantele toxice din componenta teflonului sunt absorbite in organism in 3 moduri – prin inhalare, prin piele si prin ingerare o data cu mancarea gatita in vasul de teflon. Cel mai grav la ora actuala este faptul ca din ce in ce mai multe vase si ustensile pentru gatit sunt acoperite de teflon.

Pentru ca firmele producatoare de vase din teflon aduc in fata numai avantajele, iata o lista de motive pentru renuntarea la teflon:
1. Vasele de teflon sunt scumpe si se strica repede. Chiar si intretinute corect, isi modifica forma in timp de la caldura.
2. Vasele de teflon se zgarie.
3. Mancarea gatita la cuptor nu se prinde te tigaie, din orice material ar fi aceasta.
4. In cazul aluaturilor gatite la cuptor (prajituri etc), orice vas pregatit corespunzator (uns cu margarina/tapetat cu faina etc.) face fata „provocarii” in mod admirabil.
5. Exista pe piata si alte tipuri de vase de gatit decat cele din teflon.

Alternative la tigaia de teflon (in ordinea crescatoare a toxicitatii):
1. Vasele din sticla termorezistenta tip Jenna. Sticla nu se descompune in nici un mod la gatit.
2. Vasele de fonta. Ikea – vasele Senior – tigaie pentru prajit la 150 de lei.
3. Vasele de otel inoxidabil.
4. Vasele de aluminiu – desi si aluminiul se descompune si poate cauza probleme in aceeasi arie – cancer, tumori, etc., este de preferat in fata teflonului.

Articole despre toxicitatea teflonului:
http://www.viviente.com/2006/01/toxic_teflon_nonstick_will_mak.html
http://tuberose.com/Teflon.html
http://www.loe.org/shows/segments.htm?programID=06-P13-00001&segmentID=1

Nu alegeti in bucataria, in casa si in viata dumneavoatra substante care sunt descoperite recent!

Preferati-le pe cele care au fost langa om sau in natura de zeci de mii de ani, si ale caror efecte sunt bine cunoscute.

Afla adevarul despre Facebook


…………. cititi materialul de mai jos si nu dati date despre casa, adresa, telefoane etc!

Cititi, sunt informatii interesante si pot fi de folos si de luat aminte. În această săptămână la televiziunea argentiniana a fost reportaj cu Joaquin Lopez Doriga (jurnalist mexican) pe tema Facebook, hi5, Myspace, Sonic etc, şi cât de periculoase sunt.

Exista si un reportaj-jurnal în ziarul Milenio, cu privire la modul in care diversi terorişti au avut ca sursă de informaţii sigure şi directe blogurile, Facebook şi hi5. Intervievaţi anumiti hoti si răpitori spun că au intrat pe net şi au văzut portretele, casa, masinile, poze de călătorie, situatia socială şi economică si nivelul la care trăiesc persoanele acelea. La televizor, unul dintre ei a declarat că pierdea mult timp înainte de a actiona pentru a identifica candidatii pentru răpire, dar acum cu Facebook şi informaţiile pe care oamenii le pun de bunăvoie în reţea, nu mai sunt confuzii sau dificultăti în a investiga modul în care ei trăiesc, sau cum se deplaseaza copiii la scoala şi care sunt părinţii lor, fratii si prietenii.

Asa s-a întâmplat cu Alejandro Marti (tanar mexican ucis de răpitorii lui). Familia a închis blogul său după ce au realizat ce periculoase informaţii dă tineretul, care socializează acolo cu bucurie şi fără a bănui că unul dintre contacti poate fi un ucigas.

Protejaţi-vă copiii, şi nu puneti informaţii periculoase în reţea! Adevărul cu privire la „Facebook” Facebook vinde informaţii utilizatorilor cu cea mai mare ofertă. Citez: „Ceea ce mulţi utilizatori nu ştiu este că, în conformitate cu termenii contractului, făcând clic pe rubrica , practic oferă Facebook exclusiv şi perpetuu drept de proprietate asupra tuturor informaţiilor şi imaginii sale publice.” De fapt, spune expertul, cei inscrisi, autorizează automat utilizarea de către Facebook perpetuu şi transferabil, impreună cu drepturile de distribuţie publicului si toate atasamentele de pe site-ul lor.

Conditiile de utilizare arată ca Facebook isi rezerva dreptul de a acorda şi sublicenţiere cu tot „continutul paginii web a utilizatorului”, pentru alte afaceri .. . Fără consimţământul lor, mai multor utilizatori li s-au transformat imaginile în publicitate pentru comertul privat. Dintr-o dată totul este publicat, inclusiv fotografiile personale, înclinaţia politica, starea de spirit, şi interesele individuale chiar si adresa de acasă, si accesibile fără permisiune miilor de utilizatori. Mulţi angajatori, pentru a evalua pretendentii, caută pe Facebook informatii intime despre solicitanţi.

Testul pentru o pagina de pe Facebook nu este privat, fapt pus in evidentă în cazul celebru cand John Brown University a expulzat un student, după ce a descoperit o imagine pe Facebook unde acesta era imbrăcat ca un travestit.

O altă dovadă – cazul în care un agent al Serviciului Secret a vizitat Universitatea din Oklahoma, pentru un student din anul doi, Saul Martinez- pentru un comentariu publicat de acesta impotriva presedintelui.

Si culmea răutatii, problema nu se încheie în cazul în care utilizatorul decide să se retragă. Chiar şi atunci când utilizatorul anulează statutul de membru, fotografiile şi informaţiile rămân la bord, în conformitate cu Facebook, pentru cazul că decide a-si reactiva contul.

Mai mult, utilizatorul nu este îndepărtat nici chiar atunci când moare. În conformitate cu „termenii de utilizare,” urmasii nu pot legalmente sa-i oblige sa steargă de pe Facebook date şi imagini ale rudelor lor, pentru că atunci când a acceptat clauzele virtualului contract Facebook a dat dreptul de a „menţine starea activă, în cadrul unei comemorări speciale, pentru o perioadă de timp, pentru a permite altor utilizatori sa posteze comentarii şi note asupra decedatului. ”

Utilizatorii Facebook nu ştiu că sunt participanti indiferenti ai unui scenariu pe care academicieni cunoscuti il descriu ca cel mai mare caz de spionaj din istoria omenirii. Intamplator devin in mod inconştient precursori ai fenomenului „Big Brother” unde stau cu ochii pe tine.

Este o trimitere directă la intromisia abuzivă a statului în mediul afacerilor private ale cetăţenilor obişnuiţi, pentru a controla comportamentul lor social, un subiect de roman profund premonitoriu scris în 1932 de britanicul Aldous Huxley: „Brave New World” sau „Happy new World” – „Fericita lume noua”.

Informeaza-i si pe altii !!!!