Adormirea Maicii Domnului-, cel mai de seamă eveniment religios al anului

La data de 15 august, Biserica Ortodoxă cinsteşte Adormirea Maicii Domnului,

cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria (11 la număr).
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare sau Uspenia (denumire slavă).

Istoricul sărbătorii

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului adună mii de credincioşi în lăcaşurile care poartă hramul sărbătorii: 40 de biserici în ţară şi opt în Capitală. La marele praznic al Adormirii Maicii Domnului ne reamintim de evenimentul religios de atunci: Cu trei zile înainte de trecerea la viaţa veşnică, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul ca ea să mute lângă Fiul ei prea iubit.

Într-o zi de vineri, Arhanghelul i-a adus Maicii Domnului o ramură de finic şi ea a înţeles mesajul, pentru că şi Iisus a fost întâmpinat cu ramuri de finic la intrarea în Ierusalim. Gavriil i-a zis:”Acestea zice Fiul Tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului.

Rugăciune pe Muntele Măslinilor

Ea s-a urcat pe Muntele Măslinilor, unde avea obiceiul să se roage. Acolo s-a întâmplat un lucru extraordinar: pomii care erau pe munte s-au aplecat în faţa ei şi au întâmpinat-o ca pe o stăpână. La întoarcerea de la rugăciune, Născătoarea de Dumnezeu a aprins multe lumânări şi tămâie, şi-a pregătit cele cuvenite pentru înmormântare, apoi le-a chemat pe prietenele şi pe vecinele ei. Le-a arătat ramura de finic, le-a mărturisit ce mesaj i-a adus Gavriil şi le-a spus:”Iată, a venit vremea ca eu să vă las şi să mă duc la Fiul meu”. După ce a împărţit văduvelor sărace hainele sale, Maica Domnului şi-a făcut rugăciunea, şi-a cerut iertare tuturor şi şi-a dat sufletul în mâinile Fiului Său Ceresc. Atunci un tunet mare a vestit adunarea tuturor Apostolillor lui Hristos care au venit la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Sfântul Petru a început cântarea de înmormântare, apostolii au ridicat patul mortuar şi au petrecut-o până la mormânt, în grădina Ghetsimani. Acolo, cu toţii au făcut cântarea de îngropăciune şi au vegheat mormântul Născătoarei de Dumnezeu timp de 3 zile, aşteptându-l pe Apostolul Toma, plecat să împlinească o rânduială apostolică.

Maica Domnului s-a înălţat la cer cu trup cu totLa sosire, Apostolul Toma s-a întristat că n-a fost martor la îngropăciunea Maicii Domnului şi a cerut încuviinţarea obştii să se deschidă Sfântul Mormânt să vadă chipul adormit al Maicii Domnului. Spre uimirea tuturor, acolo era doar giulgiul, mărturia mutării Maicii Domnului la ceruri cu trup cu tot.

Originea sărbătorii
Nu se ştie cu exactitate nici ziua, nici anul morţii Maicii Domnului când aceasta s-a înălţat cu trupul la cer, pentru că în Sfintele Evanghelii nu există astfel de precizări. Dar sărbătoarea îşi are originea în Sfânta şi credibila tradiţie a Bisericii, iar circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice. Ca dovezi palpitante stau atât scrierile apocrife şi opinia Sfinţilor Părinţi, cât şi credinţa constantă a poporului dreptcredincios în Dumnezeu.

Amănunte despre evenimentul religios al Adormirii Maicii Domnului se regăsesc în scrierile a patru părinţi orientali: patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. De asemenea, documentele religioase din secolul al V-lea amintesc că, în Siria, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului era cinstită cu mare fast. Locul de origine al sărbătorii.
Se crede că locul de origine al sărbătorii este oraşul sfânt Ierusalim. Aici se păstrează şi în zilele noastre, nu departe de
Grădina Ghetsimani, o biserică înălţată deasupra mormântului Maicii Domnului. Sutele şi sutele de pelerini care vizitează zilnic sfântul lăcaş au prilejul să se închine la o renumită icoană făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului este celebrată şi Ziua Marinei, pentru că Maica Domnului este protectoarea marinarilor .

Flori la icoana familiei

În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.
În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste .

În această zi se culege năvalnicul
În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice.
În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.
De asemenea, acum se adună ultimele flori care sunt renumite ca leacuri pentru bolile grave.

Ofrande pentru rudele plecate în eternitate

În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune, pentru a fi slujite de preot.
După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate.
În multe zone din Muntenia se mai dau de pomană faguri de miere, prune, struguri şi apă.

Interval benefic pentru semănătorile de toamnă
Perioada dintre cele două praznice dedicare Sfintei Mării, 15 august şi 8 septembrie, este optimă pentru semănăturile de toamnă.

Preziceri meteorologice
Dacă în ziua acestui praznic înfloresc trandafirii, tradiţia spune că va fi toamnă lungă.

Obiceiuri străvechi
În această zi ciobanii coboară cu oile de la stână şi se încheie văratul oilor la munte.
În calendarul popular, ziua marchează trecere de la vară spre toamnă şi bărbaţii nu mai poartă din această zi pălărie,
ci numai căciulă până la Sângeorz, în data de 23 aprilie.

Pentru sporul casei
La sate, femeile care descântă, vor „lega” ciocul păsărilor ca acestea să nu distrugă recolta.
Tot acum, în Sudul ţării se mai tocmesc şi acum pândarii, paznicii care păzesc viile, pentru ca recolta de struguri
să nu fie prădată de hoţi şi gospodarii să se bucure de recoltă.

Începe sezonul nunţilor
În ziua de l6 august se deschise sezonul nunţilor, carese încheie la 14 noiembrie.
În acest interval, se desfăşoară târguri şi iarmaroace de toamnă şi praznice de pomenire a celor trecuţi la viaţa veşnică.

Rugăciune pentru împlinirea unei dorinţeÎn această zi, creştinii se roagă intens pentru împlinirea unei dorinţe, ştiut fiind că Fiul Maicii Domnului împlineşte,
mai ales în această zi, orice dorinţă celui care se roagă.

Maica Domnului , protectoarea femeilor însărcinate

În tradiţia populară, în intervalul 14-16 august, femeile însărcinate respectă o datină numită „cercurile Maicii Domnului”.
În aceste zile, pentru ca Maica Domnului să le ajute şi să le protejeze să nască fără probleme prunci sănătoşi, viitoarele mame nu lucrează.
Prin tradiţie, datina este respectată cu sfinţenie în Moldova, unde s-a constatat că în această zonă geografică se nasc mulţi copii.

În credinţa populară, Maica Domnului protejează întrega familie şi menţine armonia şi sporul casei.

« Maica Domnului, cerându-şi iertare înainte de Adormirea sa întru Domnul, ne-a dat şi nouă un îndemn de a face la fel,
de a cere iertare unii la ceilalţi, ca într-un gând să mărturisim pe Hristos,
fiul ei şi Mântuitorul nostru », ne spune părintele Valentin Fotescu, preot la Biserica « Sfânta Vineri Nouă » din Bucureşti.

Pelerinaje la lăcaşuri cu hramul sărbătorii

Acum se organizează pelerinaje la mânăstirile care poartă hramul Sfintei Maria.

La Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului-Nicula din comuna Frizeşu Gherlii, judeţul Cluj, există icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. La data de 15 august, în fiecare an, aici se desfăşoară cel mai important eveniment religios pentru credincioşii ortodocşi din Transilvania. Un număr impresionant de pelerini se roagă la această icoană făcătoare de minuni care, potrivit legendei, a lăcrimat timp de o lună, în primăvara anului 1699. Izvoarele istorice atestă că icoana este donaţia nobilului român Ioan Lupşa.

Sursa : ziaruldeiasi.ro