Citat

La 15 ianuarie 2010 s-au implinit 160 de ani de la nasterea Luceafarului poeziei romanesti


Simboluri pagane la mormantul lui Eminescu?

Oameni vrednici ca sa saza în zidirea sfintei Golii,
În camesi cu mâneci lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patriotii! Virtuosii, ctitori de asezaminte,
Unde spumega desfrâul în miscari si în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, sed pe locuri
Si aplauda frenetic schime, cântece si jocuri…

Si acum priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece,
Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?
Când vedem ca toti aceia care vorbe mari arunca
Numai banul îl vâneaza si câstigul fara munca,
Azi, când fraza lustruita nu ne poate însela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati atatat arama sfâsiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti – niste misei!
Da, câstigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici;
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punând mâna pe ei,
Sa-i împarti în doua cete: în smintiti si în misei,
Si în doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!

Simboluri pagane la mormantul lui Eminescu?

Mormântul lui Eminescu, de la a carui naștere se împlinesc azi 160 de ani, din Pantheonul Național Bellu ar putea ascunde un mister greu de dezlegat, căruia cercetătorii, istoricii și literații nu îi dau de cap.

După comemorarea, în anul 2000, a 150 de ani de la nașterea marelui poet, câțiva vizitatori, iubitori ai poeziei eminesciene, au descoperit pe monument, aproape de bază, un basorelief care reprezintă două făclii din bronz cu vârful în jos. Oamenii s-au speriat și, pentru că nu știau despre ce este vorba, au început să-și dea fiecare cu părerea. Unii credeau că cele două făclii ar simboliza o pedeapsă masonică, un blestem. Alții erau convinși că ele reprezintă un secret de neatins, legat de moartea Luceafărului poeziei românești. Știrea a ajuns și la urechile unor cercetători. Dr. Iosif Niculescu, care și-a dedicat peste 7 decenii din viață studierii operei eminesciene, a afirmat că făcliile sunt un sigiliu care închide pentru totdeauna tainele din rândurile lăsate ”moștenire” de Eminescu. Preot prof. dr. Emilian Cornițescu spune că este vorba de un simbol paleocreștin cu o semnificație malefică. Există și opinia că ele ar simboliza antihristul. Unii sunt convinși că în opera marelui poet și scriitor există încă simboluri nedescifrate și încearcă să analizeze opera, pe baza cifrelor care apar obsedant în creația eminesciană. De aici s-a tras concluzia că bardul din Ipotești ar fi fost în căutarea unei ecuații universale, legate de evoluția omenirii. Ideea că poetul nepereche ar fi descoperit-o, dar că i-a fost sustrasă de Titu Maiorescu, are și ea alți adepți. Pentru că Eminescu este un nume „greu” în istoria și civilizația românească, nu este exclus ca unii să încerce să fabrice tot felul de povesti științifico-fantastice legate de interpretarea versurilor lui, în căutarea răspunsurilor la unele întrebări de actualitate. Un exemplu de astfel de tentativă la nivel internațional este ”Codul lui Da Vinci”. Analizând poezia „La steaua” ne dăm sema că, în vremea în care Edison abia inventa becul electric, poetul nostru național vorbea deja de viteza luminii, anticipând Teoria Relativității a lui Einstein. Despre timp și posibilitatea anulării lui se vorbește în „Luceafărul”, iar „Sărmanul Dionis” i-a făcut pe cercetători să creadă că Eminescu s-a inspirat din legendele tibetane. În „Împărat și proletar” se prevăd câteva fenomene întălnite azi pe scară largă, cum ar fi inversarea valorilor, corupția, vacanțele de vis ale șmecherilor de azi ce țepuiesc statul de bani, iar în „Ai noștri tineri”, Eminescu parcă îi vede, cu ochii minții, pe șmecherii de Dorobanți.


Torța inversată e simbolul lui Thanatos

Torțele răsturnate și strofele eminesciene, gravate pe cruce, sunt opera sculptorului Ion Georgescu (1856-1898), elevul celebrului Karl Stork. Georgescu a realizat de-a lungul vieții mai multe monumente funerare și avea experienţa necesară pentru a include anumite simboluri, pe care numai cei iniţiaţi le pot înţelege. Alți cercetători și pasionați ai operelor eminesciene sunt de părere că nu e vorba de nicio semnificație malefică, și pe bună dreptate. Se știe că sculptorii foloseau în trecut (unii și azi) simboluri codificate atunci când decorau anumite monumente funerare. Torţa răsturnată este simbolul lui Thanatos, personificarea Morţii. În reprezentările artistice din vechime, el era pictat sau sculptat sub chipul unui tânăr, care duce o torţă inversată în mână. În Masonerie, torţa este un simbol cu semnificaţii profunde și deloc morbide. Ea înseamnă „Lumina Adevărului” sau „Flacăra Raţiunii”.


Descoperirea unor similitudini cu fapte din timpurile moderne, a unor coincidențe bizarre, legate de viața poetului, elemente senzaționale sau paranormale, îl pot menține încă multă vreme pe Marele Eminescu în atenția celor care îi iubesc opera sau a celor care abia acum deslușesc buchia cărții, în ciuda nenumăratelor acțiuni de scoatere a lui din manuale, poate chiar și din literatură.

Autor: inpolitics.ro (Răzvan Mateescu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s